Prietenii Coeziunii: România cere mai mulți bani UE pentru noul buget european

Va avea România fonduri suficiente pentru dezvoltare?

România se alătură grupului „Prietenii Coeziunii” pentru a cere finanțare mai mare în perioada 2028-2034 Statelesemnatare avertizează că reducerea fondurilor destinate Politicii de Coeziune și Politicii Agricole Comune ar afecta direct dezvoltarea regiunilor și investițiile esențiale din state precum România. În document se arată că „o Europă mai competitivă, mai prosperă, mai puternică şi mai sigură necesită o finanţare suficientă pentru a se ridica la nivelul ambiţiei noastre politice”.

Țările semnatare susțin că, deși noul buget european propus de Comisia Europeană este mai mare per ansamblu, tocmai politicile considerate tradiționale – precum Politica de Coeziune, Politica Agricolă Comună (PAC) și Politica Comună în domeniul Pescuitului – sunt cele care pierd bani în termeni reali.

În acest context, România și celelalte state cer majorarea alocărilor pentru aceste capitole și păstrarea unui grad mai mare de control la nivel național asupra modului în care sunt programate și utilizate fondurile europene.

Documentul mai precizează că „Politica de Coeziune şi PAC sunt cele mai vizibile politici ale UE pentru cetăţenii Uniunii”. Statele UE cer condiții mai flexibile pentru accesarea banilor europeniSemnatarii declarației avertizează că noileregulipropuse pentru utilizarea fondurilor europene riscă să complice implementarea proiectelor și să întârzie investițiile strategice.

Oare reducerea fondurilor va afecta dezvoltarea regiunilor?

Astfel, statele solicită păstrarea regulii N+3 pentru dezangajarea fondurilor, dar și rate de prefinanțare și cofinanțare mai avantajoase pentru proiectele europene. Totodată, acestea susțin că recomandările Comisiei Europene nu ar trebui să devină obligații automate pentru statele membre. În document se precizează că „Mecanismul de coordonare propus nu trebuie să aibă impact asupra prerogativelor de programare ale statelor membre”.

Avertisment privind transformarea fondurilor de coeziune într-un mecanism permanent de crizăUnul dintre cele mai importante semnale transmise prin declarație vizează folosirea fondurilor europene pentru gestionarea permanentă a crizelor.

Statele semnatare consideră că actuala abordare riscă să afecteze investițiile de dezvoltare pe termen lung și cer reducerea rezervei de criză propuse de Comisia Europeană. „Politica de Coeziune nu ar trebui transformată într-un instrument sistematic de criză”, avertizează documentul semnat inclusiv de România. Țările mai susțin că reprogramarea proiectelor aflate deja în derulare trebuie să rămână voluntară pentru fiecare stat membru.

Ce înseamnă pentru România noul buget european 2028-2034 Element-cheieImpact pentru RomâniaPolitica de CoeziuneFinanțează autostrăzi, infrastructură, spitale și dezvoltare regionalăPAC (Politica Agricolă Comună) Susține subvențiile fermierilor și investițiile agricoleFondul European de CompetitivitatePoate aduce finanțări suplimentare pentru IMM-uri și digitalizareReducerea fondurilorAr putea încetini proiectele mari de infrastructură și dezvoltareRegula N+3 Permite statelor mai mult timp pentru utilizarea banilor europeniCofinanțare UE de 85%Ar reduce presiunea asupra bugetului național pentru proiecte europeneRomânia și alte state cer noi surse de finanțare pentru UEDeclarația mai arată că statele semnatare sunt deschise discuțiilor privind introducerea unor noi resurse proprii pentru finanțarea bugetului european, cu condiția ca acestea să fie „autentice, echitabile, simple şi neregresive”. Totodată, țările consideră că Uniunea Europeană ar trebui să Documentul este susținut de Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Grecia, Italia, Lituania, Letonia, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia și Spania.