Oficiali BCE, minuta ședinței din septembrie a băncii temperează așteptările privind o nouă majorare a dobânzilor

Cine este Primoz Dolenc, guvernatorul Băncii Centrale Slovene?

Oficiali BCE, minuta şedinţei din septembrie a băncii temperează aşteptările privind o nouă majorare a dobânzilor pe termen scurt

În luna septembrie, funcționarii Băncii Centrale Europene au exprimat o poziție mai prudente privind posibilitatea unei noi creșteri a ratelor dobânzilor pe termen scurt, conform mintei şedinţei de politică monetară publicate recent. Deși inflația în zona euro a rămas la nivele semnificativ peste obiectivul de 2% stabilit de BCE, un număr semnificativ de membri ai Consiliului de Guvernanță au subliniat că presiunile inflacioniste ar putea începe să se ameliorereze, în special datorită evoluției mai favorabile a unor indicatori de preț la nivel de bază.

Această perspectivă a dus la o temperaturare a anticipărilor pieței privind un nou rounds de restricționare monetară în luna curentă.

Inflația din zona euro a continuat să depășească prognozele anterioare, fiind determinată în mare parte de creștera semnificativă a prețurilor energiei, efectul căruia s-a simțit pe larg în toată economia regională. Totuși, mai mulți oficiali ai BCE au sugerat că această amploare a presiunilor inflacioniste nu este exclusiv determinată de factori de cerere internă, ci este în mare parte provocată de szocuri externe, mai ales cele legate de furnizarea de energie.

Ei au subliniat că, deși scumpirea energiei a generat un efect direct și semnificativ pe inflația de headline, efectele secundare – cum ar fi spirală salariilor sau creșterea persistentă a marginilor de profit – au fost, până în acest punct, neglijabile sau foarte modeste.

Această analiză a fost utilizată pentru a justifica o atenție mai mare pe tendințele de inflație de bază, care au arătat semne de stabilizare în ultimele luni.

Primoz Dolenc, guvernatorul Băncii Centrale Slovene, a declarat că evoluția mai coerentă a inflației de bază oferă unele garanții că presiunile inflacioniste nu se întăresc în mod necontrolat. El a precisat că, până la momentul prezent, efectele de rundă a doua – acele mecanizmi prin care creșterea prețurilor poate déclanșa cereri de creștere salariilor și, în seguitoare, noi creșteri de prețuri – nu au devenit încă vizibile în datele disponibile.

Această observație a fost împărtășită și de altri membri ai Consiliului, care au insistat că, fără dovezi clare despre o spirală salarială sostenută, argumentele pentru un nou rounds de creștere a dobânzilor devin mai slabe.

Yannis Stournaras, guvernatorul Băncii Centrale Grecești, și Olaf Sleijpen, guvernatorul Băncii Centrale Olandeze, au remarcat că anticipările privind inflația pe termen mediu și lung – acele prognosti care au cea mai mare influență asupra deciziilor politicilor monetare ale BCE – rămân bine ancorate în jurul obiectivului de 2%. Stournaras a adăugat că, în contextul acestei stabilitate a anticipărilor, ar fi indicat să se adopte o abordare moderată în politică monetară, evitând acțiuni prea agresive care ar putea compromite creșterea economică fără o necesitate clară.

El a caracterizat această pozitie ca „un lucru bun” care merită să fie luat în considerare în formarea deciziilor viitoare.

Ce a rivelat minuta şedinţei de septembrie privind poziţia BCE?

Totuși, minuta şedinţei de septembre a révélat și o parte mai caută a discuției, indicând că există și semnificative preocupări privind riscurile unei prelungiri mai mult decât așteptat a perioadei de inflație elevă. Funcționarii au acordat că volatilitatea excepțională a prețurilor energiei, în special în contextul tensiunilor geopolitice și fluctuărilor în furnizarea de gaze și petrol, continuă să reprezinte un factor de incertitudine major.

În plus, au menționat o incertitudine generalizată la nivel economic, determinată de factorii precum evoluția pieței muncii, politica fiscală în diferite state membre și riscurile legate de fragmentarea pieței financiare.

În aceste condiții, au considerat că riscurile privind o continuare sau chiar o intensificare a presiunilor inflacioniste sunt în creștere, chiar dacă semnele imediatе de alarmă nu sunt încă dominante.

Aceste observări au fost în concordanță cu rezultatele unui sondaj realizat de Reuters la care au participat 73 de economişti specializaţi în analiză monetară. Conform sondajului, o vastă majoritate – aproximativ 90% dintre respondenţi – anticipă că BCE nu va efectua nici o majorare a dobânzilor în luna octombrie. Printre cei care au prevăzut o acțiune, majoritatea considera că o eventuală creștere ar putea avea loc nu înainte de decembrie, reflectând o așteptare de întârzietă a unui nou rounds de restricționare.

Acest rezultat a reinfirmat semnalul transmis de oficialii BCE în minutele şedinţei, indicând o preferință pentru așteptarea și analiza datelor noi înainte de a prelua deciziile suplimentare privind politicile de credit.

În paralel cu discuțiile despre politică monetară, au apărut în media alte informații relevante pentru spațiul economic, inclusiv referiri la evenimente corporative, declarații de lideri industriali și analize privind performanța diferitelor instituții financiare. De exemplu, a fost menționat că Călin Drăgan, preşedintele filialei japoneze a Coca-Cola, a refăcut amintiri despre începutul carierei sale în companie, subliniând generatia sa ca fiind mai orientată spre muncă fizică și disciplină.

De asemenea, a fost menționat că JPMorgan Chase a estimat probabilitățile de succes pentru guvernul propus al României la 60%, iar Revolut a raportat că are peste 5 milioane de clienţi locali, exprimând dorința să devină banca principală pentru acest segment, deși au existat întrebări privind transparența raportării sale în unele piețe, inclusiv România, unde nu au fost publicate detalii privind activele, veniturile sau volumul tranzacțiilor.

De asemenea, a fost reference la o iniţiativă comună dintre Ziarul Financiar și CEC Bank, numită „CEC Bank pentru afaceri româneşti”, care are ca scop susținerea întreprinderilor locale prin intermediul soluțiilor financiare adaptate și conștientizare economică. Deși aceste elemente nu au fost integrati în analiza principală a politicilor monetare, au aparut în contextul unui flux mai larg de informații publicate lângă articolul principal, reflectând diversitatea subiectelor acoperite de sursa informațională de origine.

Această echilibrare între optimism prudent și vigilă realistycză a format baza pentru anticipările pieței, care, conform datelor disponibile, se îndreaptă spre o luni octubre fără modificări în politicile de dobândă, cu o perspectivă de acțiune posibilă nu înainte de sfârșitul anului.