Niculescu: indexarea pensiilor revine în 2027
O altă regulă fundamentală anunțată de Niculescu vizează disciplina bugetară viitoare
La ședința de vot pentru învestirea noului Guvern, desfășată marți, 20 octombrie 2026, prim-ministrul desemnat Luca Niculescu a prezentat viziunea sa asupra politicilor economice și sociale. Unul dintre anunțurile cheie a fost că mecanismul de indexare a pensiilor publice va fi reactivat începând cu anul 2027. Niculescu a subliniat că această măsură va fi aplicată cu prudență, respectând limitele traiectoriei deficitului bugetar. Totodată, șeful executivului desemnat a promis sprijin țintit pentru categoriile vulnerabile: pensionarii cu pensii modeste, familiile cu venituri reduse și gospodăriile care suferă din cauza scumpirii energiei. Deși a anunțat existența unui astfel de sprijin, Niculescu nu a detaliat forma concretă a ajutoarelor, lăsând deschisă întrebarea dacă vor fi plăți unice, ajutoare periodice sau alte forme de asistență socială.
O altă regulă fundamentală anunțată de Niculescu vizează disciplina bugetară viitoare. El intenționează să impună o condiție strictă pentru aprobarea oricărei cheltuieli permanente: existența unei surse de finanțare tot permanente și obținerea avizului Ministerului Finanțelor. Această regulă se aplică la gestionarea bugetului viitorului Executiv, asigurând că niciun angajament fiscal nou nu se face fără acoperire financiară clară.
În privința relației cu contribuabilii, Niculescu a trimis un mesaj clar de prioritate: „Statul își va reduce mai întâi propriile cheltuieli și risipa din agenții și companii de stat înainte de a cere ceva în plus contribuabililor corecți”. Strategia de reducere a deficitului se bazează pe trei piloni: utilizarea mai eficientă a banilor publici, îmbunătățirea colectării fiscale și combaterea activă a marii evaziuni. Totuși, prim-ministrul desemnat a subliniat echilibrul necesar: „Stabilitatea bugetară este necesară. Dar nu putem face asta sacrificând nivelul de trai al românilor”.
Pentru a înțelege de ce indexarea a fost suspendată, este util să ne amintim istoricul indicatorului de referință. Valoarea punctului de referință (VPR), folosit pentru calculul pensiilor, a fost introdusă prin Legea 360/2023. Această lege a intrat în vigoare la 1 septembrie 2024, stabilind atunci VPR la 81 de lei. Pentru anul 2025, Guvernul a blocat indexarea prin Ordonanța de urgență 156/2024, iar ulterior Legea 141/2025 privind măsurile fiscal-bugetare a menținut același nivel și pentru 2026. În această perioadă, deși a fost suspendată creșterea generală a indicatorului, s-au putut face ajustări ale unor pensii individuale. Rezultatul pentru cei care au rămas la aceeași sumă nominală a fost o erodare a puterii de cumpărare ca urmare a inflației.
Mecanismul legal de indexare, prevăzut în Legea 360/2023, stipulează o actualizare anuală a VPR în luna ianuarie
Mecanismul legal de indexare, prevăzut în Legea 360/2023, stipulează o actualizare anuală a VPR în luna ianuarie. Formula de calcul combină două variabile: inflația medie anuală și 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut (adică evoluția salariului corectat pentru inflație). Aplicația practică a acestei reguli este condiționată de semnul indicatorilor: dacă unul dintre cei doi indicatori este negativ, se utilizează cel pozitiv; dacă ambii sunt negativi, VPR se menține la nivelul anterior. În plus, procentul de majorare este supus unor plafoare legate de încasările din contribuții sociale și de nivelul inflației.
În evaluarea macroeconomică, Niculescu a afirmat că România a reușit să recupereze decalaje față de economiile europene dezvoltate, a atras capital străin și a îmbunătățit nivelul de trai, deși această îmbunătățire a fost distribuită inegal. Totuși, el consideră că modelul economic actual a atins limitele sale, conform analizei din agerpres.ro. În argumentația sa, a subliniat că consumul nu poate crește la nesfârșit prin importuri și împrumuturi, că îndatorarea statului nu poate înlocui creșterea productivității și că fondurile europene nu pot suplini permanent lipsa investițiilor private. Printre obiectivele sale se numără eliminarea privilegiilor nejustificate, protejarea investițiilor existente și atragerea de noi. Salariile mai bune sunt legate direct de capacitatea economiei de a produce mai multă valoare.
Finalmente, sub condiția obținerii votului de învestitură, Niculescu a enumerat patru urgențe pentru noul Executiv: rectificarea bugetului fără a majora deficitul, adoptarea bugetului