Mureșan renunță la creșterea deductibilității pentru Pilonul 3 de la 400 la 1.000 euro pe an
Reacția sectorului privat a fost imediată, cu accent pe frustrarea lipsei ajustării plafoanelor fiscale
Programul de guvernare adoptat recent sub egida premierului desemnat, Siegfried Mureșan, a surprins piețele financiare prin eliminarea unei măsuri așteptate de mult timp în sectorul pensiilor private. Inițial, schița legislativă propunea o extindere substanțială a plafoanelor de deductibilitate fiscală pentru contribuțiile versate în Pilonul III, cunoscut ca sistemul de pensii facultative. Totuși, textul final al documentului depus în Parlament în cursul zilei de sâmbătă nu mai conține această prevedere specifică. În locul unei creșteri directe a avantajelor fiscale individuale, noul program de guvernare se axează pe dezvoltarea infrastructurii financiare instituționale. Autoritățile promit să consolideze cadrul legal care permite fondurilor de pensii, portofoliilor de investiții și altor entități instituționale să canalizeze capitalul în moduri mai ample către companiile naționale, proiectele de infrastructură și inițiativele de dezvoltare economică din România. Această orientare strategică vine cu condiția strictă de respectare a normelor prudențiale și a principiilor de diversificare a riscurilor.
Textul actualizat al programului de guvernare detaliază destinul veniturilor generate de operațiunile de piață. Este specificat clar că încasările provenite din listări la bursă sau din procesele de privatizare au o destinație publică fixată prin lege. Aceste sume nu sunt destinate acoperirii cheltuielilor curente ale statului, ci sunt rezervate exclusiv pentru investiții strategice. Banii obținuți în urma majorărilor de capital ale societăților comerciale sau din vânzarea de active de stat vor fi direcționați direct către investiții, inclusiv în conturile de economii și investiții care beneficiază de facilități fiscale, destinate copiilor din România. De asemenea, o parte din aceste fonduri va fi alocată acordării de avantaje suplimentare pentru fondurile din Pilonul II (pensii obligatorii administrate privat), pensiile facultative, conturile de economii și investiții pentru cetățenii români sau schemele de pensii ocupaționale.
Documentul de guvernare subliniază și alte mecanisme de sprijinire a pieței de capital. Se menționează explicit faptul că fondurile de pensii vor putea aloca o pondere mai mare din portofoliile lor către acțiuni emise de companii românești, infrastructură și fonduri de tip „growth”, o modificare posibilă prin actualele reglementări ale Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Programul introduce și conceptul unui „fond de fonduri” cu participare minoritară a capitalului public, destinat companiilor aflate în fază de expansiune. Acest instrument va fi guvernat de un consiliu de administrație mixt, public-privat, iar ieșirea de pe piață va fi realizată prin listare la bursă.
Reacția sectorului privat a fost imediată, cu accent pe frustrarea lipsei ajustării plafoanelor fiscale. Cristian Pascu, președintele Asociației Administratorilor Fondurilor de Pensii Private din România (APAPR) și totodată directorul general al BCR Pensii, a declarat pentru Profit.ro că era necesară o majorare a deductibilității cel puțin până la nivelul a două salarii medii brute anuale. El a subliniat că plafonul de 400 de euro pe an a rămas neschimbat de peste 17 ani, perioadă care pornește de la data de 1 ianuarie 2009. La începutul anului curent, APAPR semnalase că majorarea deductibilității fiscale pentru Pilonul III este vitală, deoarece stagnarea la 400 de euro anual timp de 17 ani a făcut ca acest stimulent să devină practic irelevant pentru încurajarea economisirii pe termen lung.
În luna curentă, asociația a reînnoit apelul pentru creșterea plafoanelor, profitând de contextul adoptării de către Parlament a legii privind Conturile de Economii și Investiții (CEI). Reprezentanții APAPR au argumentat că interesul manifestat de autorități pentru stimularea economisirii pe termen lung creează un cadru favorabil pentru a analiza și a susține măsuri similare pentru pensiile private facultative. Acestea sunt considerate un instrument matur și eficient, prin intermediul căruia peste 1,2 milioane de români își acumulează deja resurse pentru perioada de pensionare, unii dintre ei de aproape 20 de ani. APAPR a solicitat explicit majorarea plafoanelor de deductibilitate pentru contribuțiile la Pilonul III, care se situează la 400 de euro pe an și care nu au suferat nicio modificare în ultimii 17 ani, în ciuda creșterii semnificative a salariilor și a întregii economii românești.
Asociația susține această măsură de mai bine de un deceniu prin dialog instituțional constant, considerând că actualizarea plafoanelor este un pas firesc pentru stimularea economisirii pe termen lung și pentru creșterea atractivității pensiilor facultative.
Valoarea totală a activelor nete deținute de cele zece fonduri active în Pilonul III a crescut
Cristian Pascu a insistat asupra urgenței procesului de actualizare a deductibilității fiscale, notând că suma de 400 de euro nu a fost revizuită de aproape 18 ani. Precedentul creat prin aprobarea Conturilor de Economii și Investiții (CEI) ar fi justificat pe deplin o creștere semnificativă a plafoanelor, chiar dacă nu neapărat la același nivel ca în cazul noilor conturi.
Datele recente indică o creștere constantă a bazei de participanți la acest sistem. Numărul românilor care și-au constituit o pensie privată facultativă pentru a asigura un venit suplimentar în vârstă a atins pragul de peste 1,11 milioane de participanți la sfârșitul lunii iulie din anul curent. Această cifră reprezintă o creștere față de cele 1,09 milioane de participanți înregistrate în luna anterioară, conform analizei datelor realizate de Profit.ro. În topul administratorilor, NN Asigurări de viață se menține pe primul loc ca număr de clienți la fondurile sale. Totuși, o schimbare importantă a avut loc în clasament: BT Pensii a ajuns la aproape 230.000 de clienți, depășind pentru a șaptea lună consecutiv fondul BCR Plus, care înregistra peste 186.000 de participanți la finalul lunii precedente.
Valoarea totală a activelor nete deținute de cele zece fonduri active în Pilonul III a crescut, atingând suma de peste 9,12 miliarde de lei la sfârșitul lunii iulie, comparativ cu 8,76 miliarde de lei în luna iunie. Fondul NN Optim, administrat de NN Asigurări de viață, continuă să dețină cea mai mare bază de participanți, cu 305.978 de persoane, ceea ce echivalează cu o cotă de piață de 27,45%. Acest număr a crescut față de cele 304.920 de participanți din luna anterioară. O surpriză notabilă a anului curent o reprezintă ascensiunea fondului „Pensia Mea”, gestionat de BT Pensii (Banca Transilvania). Acesta a depășit, începând cu luna ianuarie, fondul BCR Plus, administrat de BCR Pensii. Contextual, Banca Transilvania a preluat anul trecut BRD Pensii, inclusiv fondurile din Pilonul II și Pilonul III.
Fondul din Pilonul III a fost redenumit ulterior „Pensia Mea Plus”, tranzacție care a fost avizată în luna noiembrie a anului trecut de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Prin această achiziție, BT a consolidat poziția sa pe piața pensiilor private, devenind primul administrator cu capital majoritar românesc pentru un fond din Pilonul II. În prezent, BT Pensii administrează două fonduri în Pilonul III: „Pensia Mea” și „Pensia Mea Plus” (preluat de la BRD).
La sfârșitul lunii iulie, 229.595 de români aveau pensii private facultative în fondul „Pensia Mea”, înregistrând o creștere față de cele 220.856 de participanți din luna iunie. Astfel, BT Pensii a atins o cotă de piață de 20,6%, rămânând pentru a șaptea lună la rând peste fondul deținut de BCR Pensii. Fondul „Pensia Mea Plus” înregistra 45.677 de participanți, o ușoară creștere față de 45.057 în luna iunie. Pe de altă parte, fondul BCR Plus, gestionat de BCR Pensii, avea 186.860 de participanți, reprezentând o cotă de piață de 16,76%, la sfârșitul lunii trecute, în creștere față de 185.476 de participanți în luna iunie.
Autoritatea de Supraveghere Financiară a furnizat și detalii privind volumul contribuțiilor. Valoarea contribuțiilor virate în luna iulie a scăzut la 93,1 milioane de lei, iar contribuția medie a participanților la Pilonul III a fost de 159,15 lei. În luna anterioară, valoarea contribuțiilor virate a fost de 94,7 milioane de lei, iar media individuală a fost de 165,86 lei. Oficialii ASF au precizat pentru Profit.ro că cea mai mare contribuție înregistrată la Pilonul III a fost de 20.107 lei în luna iunie 2026 și de 25.000 de lei în luna iulie 2026. Cea mai mică contribuție înregistrată, atât în luna iunie, cât și în luna iulie 2026, a fost de 25 de lei.
Pe planul retragerilor de fonduri, peste 3.300 de români au încasat bani din Pilonul III în primul trimestru al anului. Pe parcursul primului trimestru din acest an, 3.384 de participanți sau beneficiari ai sumelor acumulate la Pilonul III au încasat aproximativ 58 milioane de lei, conform datelor publicate anterior de ASF. Din valoarea totală a plăților efectuate, un procent de 92,9% a fost aferent deschiderii dreptului la pensie, 4,4% ca urmare a decesului participantului și 2,7% ca urmare a invalidității. Modalitatea principală de plată a activului personal net către participanți/beneficiari în trimestrul I 2026 a fost plata unică, reprezentând un procent de 60% din totalul numărului de plăți efectuate de fondurile de pensii facultative.