Mugur Isărescu: Inflația a scăzut, dar prețurile energiei mențin presiunea asupra economiei
Cum stau lucrurile în România?
Rata anuală a inflației din România a scăzut drastic în al treilea trimestru al anului, în principal ca urmare a efectelor statistice favorabile, a declarat luni guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, în timpul prezentării Raportului privind inflația. Potrivit guvernatorului BNR, efectele creșterii TVA și a accizelor, precum și cele ale crizei energetice, care anterior au dus la creșteri semnificative ale prețurilor, au început să scadă.
Isarescu a explicat că așa-numitul bubble de inflație a dispărut în mare măsură, dar presiunile asupra prețurilor nu au fost eliminate. Unul dintre cele mai importante factori care au alimentat creșterea prețurilor în această perioadă a fost tensiunea suplimentară pe piețele internaționale ale energiei.
Guvernatorul BNR a atras atenția asupra faptului că chiar și cotările de gaze naturale la volum sunt supuse unei presiuni crescând, ceea ce continuă să reprezinte un risc pentru evoluția inflației.
În ceea ce privește situația din România, Mugur Isarescu a declarat că rata de umplere a rezervelor de gaze naturale este la un nivel rezonabil față de anii anteriori. Ce a spus guvernatorul Mugur Isarescu: Rata anuală a inflației, măsurată prin indicele prețurilor la consum, a scăzut brusc în al treilea trimestru, în special pe baza efectelor statistice favorabile.
A dispărut cacao-ul care a venit după creșterea prețurilor din cauza creșterii TVA, accizelor și crizei energetice.
În creșterea prețurilor în această perioadă, cel mai important factor a fost tensiunea suplimentară a piețelor internaționale de energie, iar în ceea ce privește cotele brute de gaze naturale avem o tensiune, presiuni pentru creșterea prețurilor.
Rata de umplere a depozitelor de benzină din România este rezonabilă comparativ cu anii anteriori.
România nu mai poate încheia un nou acord cu FMI!
România nu este acum în măsură să încheie un nou acord de rezervă cu FMI, deoarece avem rezerve valutare și nu avem o criză monetară, iar țara nu are nevoie de bani din Fond, ci de bani din investiții străine, fonduri europene și împrumuturi din piețele străine, potrivit declarațiilor lui Mugur Isarescu. Scenariul în care România va ajunge din nou la un acord cu FMI, în special în cazul unei scăderi a ratingului datorită suspendării ajustării fiscale, a reapărut recent în spațiul public, fiind discutat chiar de oficialii guvernamentali și de președintele României, Nicușor Dan.
Întotdeauna există un risc. Am văzut că a existat o mare discuție: FMI vine, un fel de ba-ba-ba prin care am trecut de câteva ori, și ia măsuri dificile. FMI vine atunci când avem o criză monetară și nu avem rezerve, ceea ce nu este cazul României.
România are nevoie de bani, dar nu de bani de la FMI, pentru că este doar o schimbă de valută, să spunem așa: îi dăm lei pe contul nostru și ei ne dau bani pentru rezervele valutare, deci moneda atunci când nivelul rezervelor este scăzut sau atunci când există o criză monetară. Te explic tehnic ca să scap de o conversație inutilă.
Țara are nevoie de bani, a adăugat Isarescu, dar are nevoie de bani din investiții străine, din fonduri europene - ceea ce este bine pentru a fi atras într-o măsură mai mare - și din împrumuturi pe piețele de capital.
Nu suntem în situația asta.
România este de acord cu Comisia Europeană și are obiective de deficit de îndeplinit, a adăugat Isarescu, astfel încât ratingul și credibilitatea României să fie menținute fără un acord cu FMI.
BNR are contacte permanente cu FMI, schimbă informații, opinii, și în această primăvară au fost în România și și-au exprimat părerea, și probabil vor veni din nou în primăvara anului viitor, dar asta nu înseamnă că facem un acord de rezervă cu ei, deoarece nu sunt banii de care avem nevoie, a concluzionat guvernatorul BNR.