Mihail Ion, vicepreședinte Raiffeisen Bank: Piața fondurilor de investiții și pensii facultative au crescut
El a explicat că această dublare nu a fost accidentală
Mihail Ion, vicepreședinte Raiffeisen Bank: Evoluția semnificativă a pieței de fonduri de investiții și pensii facultative în ultimii cinci ani
În cadrul evenimentului KRUK Summit of Now, organizat de Ziarul Financiar, Mihail Ion, funcționar de înalt rang la Raiffeisen Bank, a oferit o analiză detaliată privind dinamica pieței locale de fonduri de investiții și pensii facultative, subliniând o tendință de creștere remarcabilă în perioada ultimei cincini de ani. Conform declarațiilor sale, atunci când se revizuie datele din acel interval temporal, se observă o creștere semnificativă atât a numărului de participanți, cât și a interesului public pentru instrumentele financiare de pe termen lung.
Acest lucru nu este doar o observație superficială, ci este sustentat de date concrete care reflectă o transformare profundă a comportamentului financiar al populației române.
Precizând cifrele exacte, Mihail Ion a menționat că, pentru aproximativ cinci ani în urmă, fiecare dintre cele două categorii principale – fondurile de investiții și fondurile de pensii facultative – avea în jur de cincisprezece mii de clienți, adică aproximativ jumătate de milion de persoane în total pentru ambele piețe combine. În prezent, însă, fiecare dintre aceste două segmente a depășit barrieră simbolică de un milion de participanți, ceea ce înseamnă o dublare a numărului total de persoane implicată în acest tip de produse financiare.
Această evoluție, așa cum a subliniaat același interlocutor, nu este doar o coincidență, ci reflectă o schimbare de mentalitate și o creștere a conștientizării privind necesitatea planificării financiare pe termen lung.
El a explicat că această dublare nu a fost accidentală, ci este strâns legată de evoluția macroeconomicză a României în perioada post-aderare la Uniunea Europeană. Conform lui Ion, procesul de convergență economică, accelerat prin aderare, a dus la o creștere constantă și semnificativă a veniturilor populației, ceea ce a creat condiții favoroare pentru o mai mare capacitate de economisire și investire.
Așa cum a afirmat, „pe măsură ce veniturile au crescut, evident că și capacitatea populației să economisească, să investească s-a îmbunătățit”.
Această relație directă între venituri și comportament financiar este, în opinia sa, una dintre principalele motoare ale creșterii observate în domeniul fondurilor de investiții și pensii facultative.
Un punct de vedere interesant pe care l-a abordat Mihail Ion a fost percepția privind salariul mediu în România. El a remarcat că, acum cinci până zece ani în urmă, puțini ar fi putut prezice că salariul mediu va atinge nivelul de circa o mie și o sută de euro.
Deși această prognoză a devenit realitate, el a precisat că acest nivel nu reprezintă o barieră infrancătoare, ci doar un punct de referință.
Conform datelor pe care le-a citat, aproximativ un sfert din numărul de salaţiaţi – sau, mai larg, din populația activă ocupată – are un salariu peste media națională.
El a continuat prin a face o comparație cu situația din statele vecine, observând că, în contexte regionale similare
Acest lucru, așa cum a explicat, sugeră o capacitate potențială de economisire și investire care ar putea fi mai mare decât ce indică media simplă, deoarece o parte semnificativă a forței de muncă dispose de resurse financiare suplimentare.
Totuși, Ion a adăugat o nuancă importantă: deși există o categorie de persoane cu venituri peste medie, rata efectivă de economisire în populație nu este neapărat proporțională cu acest lucru. Pe baza indicatorilor la dispoziție, el a menționat că incidinea comportamentului de economisire se situează în jur de cincisprecezece procent – adică aproximativ zece și cinci procente din populație active economisește regulat.
Totuși, atunci când se luă în considerare și produsele de investiție disponibile pe piață, această proporție ar putea crește până la aproximativ un sfert din total, ceea ce se alinjează bine cu proporția de persoane cu venituri peste medie.
Această corespondență, așa cum a declarat, nu este probabil o coincidență, ci indică o tendință reală: cei care au venituri mai mari sunt și cei mai inclini să participe la scheme de economisire și investire pe termen lung.
El a continuat prin a face o comparație cu situația din statele vecine, observând că, în contexte regionale similare, proporția populației implicată în economisire și investire pe termen lung ar putea fi de două ori mai mare, sau chiar mai mult, decât în România. această observație, a spus, nu trebuie să fie interpretată ca o critică, ci ca un indicator al potențialului neexploatat.
El a exprimat optimism privind posibilitatea de a reduce această diferență în viitor, în măsura ce infrastructura financiară devine mai accesibilă și cât mai mulți'acteuri de pe piață adopted strategii proactivă de educare financiară și de ghidare a clienților.
În ce privește rolul instituțiilor financiare, Mihail Ion a subliniat că accesul la produse de investiție și pensii facultative nu a mai fost o barieră semnificativă în ultimii ani. Pe contrapied, el a afirmat că, în prezent, produsele sunt mai ușor de obținut, mai transparente și mai bine adaptate nevoielor diferitelor categorii de clienți. Totuși, el a avertizat că accesul tehnic, deși important, nu este suficient.
Este nevoie, a spus, de o creștere a disciplinii financiare și a conștientizării privind importanța planificării pe termen lung, mai ales în fața evenimentelor neprevăzute care pot afecta stabilitatea economică individuală.
El a insistat pe necesitatea de a comunica mai eficient nu doar obiectivele de pe termen lung, precum pensia sau achiziția unui locuință, ci și strategiile de protejare în fața riscurilor neașteptate – de la pierderea locului de muncă la urgențe medicale. Conform lui Ion, educația financiară nu trebuie să se limiteze la teorie, ci să devină parte integrantă a unui stil de viață responsabil.
El a exprimat încredere că, pe măsură ce veniturile se vor menține stabil sau vor continua să crească, și cât mai mulți actorii de piață vor demonstra proactivitate în educarea și susținerea clienților, ritmul de creștere al participării la fonduri de investiții și pensii facultative va putea continua, posibil chiar să se intensifice.
Această perspectivă, a spus, nu este doar posibilă, ci este deja în curs de materializare, așa cum arată și datele din prezent.