Taxe
Taxe

Măsuri fiscale anti-abuz - Comisia Europeană propune simplificarea legislației, în timp ce România introduce noi

De Cosmin Niță 09.11.2026

În ceea ce privește facilitățile fiscale dedicate cercetării și dezvoltării (C&D), este stabilit un standard minim

Initiativele Legislative în Spațiul European și Măsurile Fiscale Române: O Analiză Detaliată a Schimbărilor

În timp ce structurile supranaționale, reprezentate de Comisia Europeană, se orientează spre optimizarea administrației, sporirea transparenței, asigurarea stabilității juridice și consolidarea capacității competitive a întreprinderilor din Uniune, autoritățile naționale din România introduc noi reguli fiscale pentru companii. Această abordare românească, menită să contribuie la creșterea veniturilor bugetare, implică aplicarea strictă a normelor privind prețurile de transfer și a standardelor stabilite de OCDE și UE, în scopul prevenirii diminuării bazei impozabile și a exfiltrării profiturilor, conform informațiilor transmise de Crowe România.

Documentele oficiale publicate în lunile de vară, precum Tax Omnibus și revizuirea Directivei privind cooperarea administrativă, integrează implementarea Pilonului 2 al OCDE, care stabilește un impozit minim global. Această integrare servește dublu scop: simplificarea unui cadru legislativ, în mod tradițional extrem de complicat în materie anti-abuz, și reducerea necesității unor raportări complexe.

Ioana Lixandru, Consultant Senior în Fiscalitate la Crowe România, subliniază că una dintre cele mai semnificative ajustări pe termen lung este acordarea scutirii de impozit reținut la sursă pentru plăți efectuate în interiorul UE, incluzând dobânzi, redevențe și dividende. Această scutire se aplică indiferent de procentul de participare al entității, contrar situației actuale în România, unde condițiile de aplicare impun participări și perioade de deținere minimale.

Perspectiva Comisiei Europene, prin propunerile de directive, este clar orientată spre susținerea dezvoltării și creșterii competitivității întreprinderilor din UE. Acest obiectiv se realizează prin simplificarea legislației și prin implementarea unor mecanisme anti-abuz bine definite și țintite.

În ceea ce privește facilitățile fiscale dedicate cercetării și dezvoltării (C&D), este stabilit un standard minim. Conform acestui standard, cheltuielile eligibile aferente activităților de C&D pot fi deducte în întregime în anul în care au fost înregistrate sau în oricare dintre următorii patru ani calendaristici.

Lixandru detaliază și alte măsuri anti-abuz introduse, cum ar fi stabilirea de condiții stricte pentru conservarea activelor și ajustări specifice la calcularea costurilor excedentare ale îndatorărilor, prevenind astfel influența acestora asupra dreptului la deduceri. Totuși, s-a menționat că statele membre își păstrează flexibilitatea de a menține sau de a adopta alte beneficii dacă consideră că acestea tratează cheltuielile eligibile într-o manieră mai avantajoasă.

Consultanta de la Crowe România reamintește că, în România, facilitățile fiscale pentru C&D au fost extinse progresiv. Aceste extinderi au inclus creșterea procentelor de deduceri suplimentare, instituirea scutirii de impozit pe venit pentru angajații implicați, introducerea certificării pentru activitățile de C&D și oferirea unui credit fiscal la nivel de 10%.

În legătură cu costurile excedentare ale îndatorărilor, Comisia Europeană propune, printre alte modificări

Datele din anul 2025 arată o creștere semnificativă a solicitărilor de certificare pentru activități de C&D, atingând 56 de contribuabili, în comparație cu doar 29 de contribuabili în anul 2023. Deși certificarea a fost introdusă în 2023, aceasta este obligatorie pentru entitățile mari, fiind opțională pentru celelalte.

În ultimul timp, s-au adoptat diverse măsuri în scopul de a preveni decapitalizarea companiilor și transferul ilicit de profit.

Acestea includ stabilirea de cerințe minime pentru activul net, limitarea recuperării pierderilor fiscale, modificări ale regulilor privind prețurile de transfer, precum și definirea unui prag specific pentru costurile excedentare ale îndatorărilor contractate cu părți afiliate.

În legătură cu costurile excedentare ale îndatorărilor, Comisia Europeană propune, printre alte modificări, excluderea împrumuturilor acordate de terți, în funcție de scopul pentru care sunt folosite, și impunerea unui plafon fix deductibil de 3 milioane de euro.

Ioana Lixandru precizează situația din România: plafonul fix deductibil a fost incrementat de la 200.000 de euro la 1 milion de euro începând cu anul 2019. Din 2024, se aplică două limite distincte: 500.000 de euro pentru costurile excedentare ale îndatorărilor cu părți afiliate, dacă aceste fonduri nu sunt utilizate pentru achiziția sau producția de imobilizări corporale în curs sau pentru active puse în funcțiune, conform legislației; iar 1 milion de euro pentru totalul costurilor excedentare ale îndatorărilor derivate din tranzacții atât cu părți afiliate, cât și cu părți neafiliate.

Restul costurilor excedentare ale îndatorărilor pot fi deduse în calculul impozitului pe profit, dar numai în limita unui plafon variabil stabilit la 30% din EBITDA ajustat.

Pentru ca aceste propuneri de directivă să devină aplicabile, este necesară publicarea lor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și ulterior transpunerea lor în cadrul legislativ internațional.

În opinia sa expertă, forma finală a directivelor va depinde de diverse factori, inclusiv de constrângerile bugetare ale statelor membre și de preocupările legate de evitarea obligațiilor fiscale. Propunerile advocates pentru o abordare care să vizeze majoritatea contribuabililor în lupta împotriva erodării bazei impozabile și a transferului profitului, nu doar cazurile excepționale.

Citește versiunea completă