Majoritatea românilor nu au economii pentru caz de dezastru
Cum se distribuie restul respondenților?
Conform datelor furnizate de Financial Intelligence la data de 5 octombrie 2026, o analiză sociologică recentă, realizată de Institutul de Investigare Socială (IRES) în parteneriat cu Uniunea Națională a Asigurătorilor de Ramuri Generale din România (UNSAR), relevă o vulnerabilitate financiară alarmantă a populației. Doar 17 la sută dintre cetățenii români susțin că dispun de rezerve monetare suficiente pentru a absorbi șocurile economice generate de un dezastru natural sau de un incident major care afectează direct locuința lor.
Această cifră subliniază faptul că majoritatea familiilor nu sunt pregătite din punct de vedere financiar pentru evenimente imprevizibile de amploare.
Situația devine și mai complexă dacă observăm cum se distribuie restul respondenților. Aproximativ 29 la sută dintre intervievați recunosc că ar avea nevoie de un sprijin financiar suplimentar pentru a face față consecințelor.
În plus, 15 la sută se raportează că s-ar baza exclusiv pe intervenția statului sau a administrației locale, o pondere care a crescut cu trei puncte procentuale comparativ cu anii anteriori.
Această tendință de a delega responsabilitatea autorităților pune în evidență o întrebare fundamentală pentru orice gospodărie: cu ce fonduri proprii ar putea fi reconstruită o casă grav avariată?
Cheltuielile aferente reparațiilor structurale, înlocuirii obiectelor personale pierdute și altor costuri colaterale exercită o presiune considerabilă asupra bugetului familial, mai ales când punga de economii este subțire.
Creșterea numărului de persoane care contează pe ajutorul public indică, printre altele, o necesitate urgentă de educare a proprietarilor privind instrumentele de protecție financiară pe care aceștia le pot activa preventiv. În cazul în care se optează pentru o poliță de asigurare, termenele contractuale stabilesc clar riscurile acoperite, plafonele de despăgubire și condițiile de plată, oferind astfel un cadru predictibil pentru planificarea securității financiare a familiei.
Crește numărul celor care depind de ajutorul public!
Alexandru Ciuncan, președinte și director general al UNSAR, a subliniat importanța acestei perspective, afirmând că siguranța locuinței implică și capacitatea de a susține o pagubă majoră.
El a menționat că faptul că doar 17 la sută dintre români se consideră protejați prin economii proprii demonstrează necesitatea unei pregătiri riguroase. Existenta unei asigurări a locuinței permite unei familii să evite dependența exclusivă de rezervele personale sau de asistența oficială.
În acest context, polița facultativă de asigurare a imobilului se impune ca un element cheie în arhitectura protecției financiare.
Aceasta vine în completarea poliței obligatorii de asigurare a clădirilor (PAD) și poate extinde acoperirea și la bunurile mobile din interior, inclusiv în situații de incendiu, furtuni violente sau avarii la instalațiile hidraulice.
Selecția corectă a produsului de asigurare trebuie să pornească de la evaluarea valorii reale a imobilului și a conținutului acestuia, alături de specificul nevoilor proprietarului. O analiză detaliată cu agentul de asigurări privind sumele asigurate, pericolele incluse și excepțiile contractuale facilitează înțelegerea suportului financiar efectiv disponibil în caz de daună.
Alina Bărbulescu, coordonatoarea secțiunilor de asigurări generale la UNSAR, a insistat asupra importanței conștientizării impactului monetar al fenomenelor precum incendiile sau cutremurele.
Ea a precizat că este vital să se ia măsuri de prevenție și de apărare financiară din timp. Conceptul de a fi sigur acasă înseamnă transformarea grijii pentru familie și locuință în pași concreți de acțiune. Protecția reală a casei se construiește înainte ca un dezastru să se manifeste, prin implementarea măsurilor preventive și prin acumularea resurselor necesare pentru refacere.