Leul sub presiune: Instabilitate politică și dobânzi record, un cocktail periculos pentru economie

Leul se prăbușește – e momentul să ne îngrijorăm?

Leul trece printr-o perioadă dificilă, marcată de instabilitate politică și o creștere constantă a dobânzilor.

Analizele Erste Bank indică faptul că turbulențele din politică exercită o presiune semnificativă asupra pieței valutare, reflectată în deprecierea monedei naționale și menținerea dobânzilor peste pragul de 7%.

Marți, cursul euro a depășit 5,24 lei pe piața interbancară, stabilind un nou record și la fixingul BNR, de 5,2180 de bani. O săptămână mai devreme, leul se menținea în jurul valorii de 5,1 lei/euro. Această slăbiciune este direct legată de criza politică. PSD a ieșit de la guvernare, formând o alianță cu AUR și depunând o moțiune de cenzură împotriva cabinetului Bolojan. Moțiunea a fost adoptată marți, ducând la demiterea guvernului.

Banca Națională a României a intervenit pe piață în luna martie pentru a stabiliza cursul, în timp ce alte monede din regiune scădeau pe fondul scumpirii petrolului și a gazelor naturale, generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Această stabilitate a fost menținută prin utilizarea rezervelor valutare.

În aprilie, monedele regionale au început să se redreseze, pe fondul unor semnale de detensionare în Orientul Mijlociu, dar leul a intrat din nou sub presiune la sfârșitul lunii, epuizând resursele BNR și forțând o depreciere controlată.

BNR a permis, astfel, o creștere a cursului, atât pentru a reduce presiunea asupra rezervelor, cât și pentru a transmite un semnal clasa politică cu privire la riscurile pe care le implică instabilitatea. O analiză UniCredit Bank face paralele cu evenimentele din mai 2025, când demisia premierului Ciolacu, după primul tur al alegerilor prezidențiale, a dus la o vânzare masivă de active în lei de către investitori.

De la începutul anului 2026, leul a înregistrat cea mai slabă performanță din regiune. Euro s-a apreciat cu aproape 3% față de moneda românească, comparativ cu o creștere de circa 1% față de zlotul polonez și coroana cehească. În schimb, față de forintul maghiar, euro a scăzut cu aproape 6%, după ce alegerile din Ungaria au adus o nouă conducere la Budapesta, cu o majoritate constituțională solidă.

Și dacă ne uităm la performanța de după alegerile prezidențiale de anul trecut

Și dacă ne uităm la performanța de după alegerile prezidențiale de anul trecut, leul este din nou pe ultimul loc în regiune, cu o creștere a euro de peste 5%, în timp ce zlotul a crescut cu mai puțin de 2%, coroana cehească a scăzut cu 2%, iar forintul cu 9%.

Deși presiunea asupra dobânzilor interbancare nu este încă vizibilă, excedentul de lichiditate din sectorul bancar rămâne confortabil, situându-se la 35,5 miliarde de lei în martie, deși a scăzut cu aproape 10 miliarde de lei față de februarie. În mai-iunie 2025, epuizarea excedentului de lichiditate, cauzată de intervențiile BNR, a dus la o creștere a dobânzilor în piața interbancară de peste un punct procentual.

UniCredit se așteaptă la formarea unui guvern cu orientare pro-europeană, pe baza actualei coaliții, dar cu un număr mai mic de partide, care să mențină consolidarea fiscală, chiar dacă într-un ritm mai lent. Investitorii sunt interesați în special de reducerea deficitului bugetar și de confirmarea unui rating de credit adecvat pentru investiții. Deficitul bugetar ar trebui să scadă la 6,2% din PIB în acest an, față de 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024.

România a avut cele mai dezechilibrate bugete din UE în ultimii ani, ceea ce a dus la o datorie publică de 60% din PIB, cu perspective de creștere la peste 70% în următorii ani.

Costurile de împrumut au crescut și ele în ultimele șapte zile de tranzacționare. Randamentul titlurilor pe 10 ani a urcat cu peste un sfert de punct procentual, ajungând la 7,28% pe an, cel mai ridicat nivel din regiune. Ungaria, care până acum o lună concura cu România pentru cele mai mari dobânzi din Europa, plătește acum doar 6% pentru împrumuturile pe 10 ani în monedă națională.

Polonia și Cehia plătesc 5,7% și, respectiv, 4,9% pe an.

Cu efectele combinate ale războiului din Orientul Mijlociu și ale crizei politice, randamentele titlurilor în lei pe termen lung sunt cu un punct procentual mai mari decât la sfârșitul lunii februarie, anulând aproape toate câștigurile obținute prin creșterea încrederii investitorilor începând cu toamna anului trecut. Execuția bugetară din primul trimestru, care arată o reducere consistentă a deficitului (de la 2,3% la 1% din PIB), a atenuat probabil o creștere mai puternică a randamentelor în aceste zile.