Legea conturilor de economii și investiții pentru pensie adoptată de Camera Deputaților
Titularii acestor conturi dispun de flexibilitate în gestionarea portofoliului!
Mecanismul funcționează prin deschiderea de conturi la entități bancare sau la societăți de servicii de investiții financiare (SSIF), permițând astfel o abordare individuală a economisirii pe termen lung.
Structura legislativă introduce o distincție clară între două categorii de conturi, fiecare având un tratament fiscal specific. Prima variantă, denumită CEI-S, se alimentează exclusiv din venituri care au fost deja supuse impozitării la sursă. În acest caz, profiturile generate de activitatea de investiție rămân scutite de taxe, iar retragerile efectuate la momentul pensionării nu suferă niciun tip de taxare suplimentară.
A doua categorie, cunoscută sub numele de CEI-D, funcționează diferit: depunerile sunt realizate din venitul brut, beneficiind de o deductibilitate fiscală imediată. În această situație, momentele de impozitare sunt amânate până la retragerea efectivă a fondurilor. Indiferent de varianta aleasă, principiul central rămâne același: fondurile sunt impozitate o singură dată pe parcursul întregului ciclu de viață al contului.
Titularii acestor conturi dispun de flexibilitate în gestionarea portofoliului, putând alege să aloce resursele în acțiuni, obligațiuni sau fonduri de investiții. Decizia finală asupra compoziției portofoliului revine exclusiv investitorului. Sebastian Burduja, unul dintre inițiatorii proiectului, a detaliat funcționarea practică a sistemului, subliniind că procesul începe cu deschiderea unui cont la o bancă sau la o firmă de brokeraj autorizată.
Investitorul poate efectua depuneri în mod flexibil, conform posibilităților sale financiare, și alege instrumentele de investiție dorite, fie că vorbim despre acțiuni, titluri de datorie sau fonduri.
Tot profitul generat în timp, inclusiv dividende, dobânzi și plus-valori, rămâne în cont, fără a fi supus unei impozitări anuale repetitive.
Este important de menționat că aceste conturi CEI operează într-un compartiment distinct față de sistemele de pensie existente actualmente. Ele nu interferează cu pensia de stat, nici cu Pilonul II și nici cu pensiile facultative, care își păstrează regulile și structurile actuale.
Claudiu Năsui, deputat USR și coinițiator al inițiativei, a afirmat că noul sistem are potențialul de a genera un capital suplimentar semnificativ pentru perioada post-pensionare, contribuind simultan la maturizarea și dezvoltarea pieței de capital din România.
Claudiu Năsui, deputat USR și coinițiator al inițiativei
El a subliniat intenția de a crea o pensie autentic contributivă, complet independentă de fluctuațiile politice sau de evoluțiile demografice ale populației.
Perspectiva demografică este esențială în contextul acestei legi.
Cristina Prună, deputată USR, a invocat date care indică o presiune crescândă asupra sistemului de pensii: se estimează că până în anul 2035, raportul dintre salariați și pensionari în România va fi de un salariat la 2,5 pensionari.
Acest aspect subliniază necesitatea unor mecanisme private de economisire.
Pentru a ilustra impactul concret, Sebastian Burduja a prezentat un scenariu calculat pentru o persoană care economisește zilnic suma de 10 lei, ceea ce echivalează cu aproximativ 300 de lei lunar, menținând acest efort constant timp de 35 de ani. Presupunând un randament mediu anual de 7% peste rata inflației, fondul acumulat ar putea depăși pragul de 500.000 de lei. În termeni actualizați la valoarea prezentă a banilor, această sumă corespunde a aproximativ 100.000 de euro. Este crucial de reținut că aceste cifre reprezintă o proiecție bazată pe un randament mediu, nu o garanție matematică a profitului.
Burduja a precizat faptul că piețele bursiere trec prin perioade de volatitate și scăderi, motiv pentru care sistemul este proiectat special pentru orizonturi de investiție pe termen lung, absorbând fluctuațiile pe parcurs.
După adoptarea definitivă în Camera Deputaților, actul normativ va fi transmis președintelui României pentru procedura de promulgare, urmând apoi publicarea în Monitorul Oficial și intrarea în vigoare a noilor dispoziții legale.