Investițiile acoperă o cotă redusă din deficitul extern al României

Datoriile externe cresc rapid la orizont scurt!

România se confruntă cu o provocare majoră în ceea ce privește echilibrarea balanței sale comerciale, deficitul extern acumulat în primele opt luni ale anului 2026 atingând o valoare aproape de 20 de miliarde de euro. Conform informațiilor furnizate de Banca Națională a României (BNR) și publicate de HotNews, această sumă uriașă se traduce într-o mediere de 82 de milioane de euro pe zi, care trebuie acoperită prin surse financiare externe.

Comparativ cu perioada similară din 2025, dezechilibrul a crescut semnificativ, cu 942 de milioane de euro, indicând o agravare a presiunii asupra rezervelor valutare.

Mecanismul prin care se finanțează această diferență dintre plățile către străinătate și încasările interne a suferit o transformare substanțială: investițiile străine directe (ISD), care anterior constituiau o sursă importantă de finanțare, au acoperit doar aproximativ 11% din deficitul de cont curent, în scădere drastică față de cei circa 30% înregistrați în 2025.

Astfel, ponderea împrumuturilor a crescut considerabil, devenind motorul principal al finanțării externe.

Scăderea bruscă a capitalului intrat sub formă de ISD este evidentă în cifre: de la 5,7 miliarde de euro în intervalul ianuarie-august 2025, volumul a coborât la 2,1 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2026. Această reducere de aproape două treimi afectează structura finanțării, deoarece banii plasați în fabrici și firme reprezintă fonduri permanente, care nu trebuie rambursate la un termen fix, spre deosebire de creditarea externă.

Analiza efectuată de HotNews subliniază riscurile unei astfel de dependențe de împrumuturi: în cazul în care creditorii externi devin mai prudenti, costul accesului la capital se poate majora, transmițând presiune asupra cursului valutar și a ratelor dobânzilor interne.

Situația datoriilor externe confirmă tendința de creștere a pasivului, în special la orizont scurt. La finalul lunii august 2026, datoria externă totală a României s-a ridicat la 238,1 miliarde de euro, depășind cu 7,45 miliarde de euro nivelul de la începutul anului.

Din această sumă, 129,5 miliarde de euro aparține sectorului statal, reprezentând peste jumătate din total.

Un aspect îngrijorător este ritmul diferit de creștere al scadențelor: datoria externă pe termen scurt a înregistrat un salt de 8,5%, ajungând la 53,3 miliarde de euro, sumă care trebuie reînnoită sau achitată în mai puțin de un an.

În contrast, datoria pe termen lung a avansat doar cu 1,8%.

Capacitatea de a face față acestor obligațiuni este reflectată de rezervele BNR, care acoperiau 93,5% din datoriile care ajungeau la scadență în următoarele 12 luni, la data de 31 august 2026.

Acest indicator a scăzut față de 102,8% înregistrat la finalul lui 2025, plasând România sub pragul de siguranță cunoscut ca regula Greenspan-Guidotti (100%). Deși sub acest nivel rezervele nu sunt suficiente teoretic pentru a acoperi toate scadențele, expertii menționează că nu este necesară plata integrală a datoriei, deoarece o parte semnificativă este reînnoită periodic.

Serviciile compensează ieșirile masive de bani?

Comerțul cu bunuri rămâne principalul generator al dezechilibrului comercial. Datele pentru ianuarie-august 2026 arată un deficit comercial de 22,4 miliarde de euro, cu 818 milioane de euro mai mare decât în anul precedent.

Exporturile totale au atins 61,5 miliarde de euro, în timp ce importurile au depășit 83,9 miliarde de euro. Analiza detaliată a parteneriatelor comerciale, bazată pe datele INS pentru primele cinci luni ale anului, relevă disparități mari între țările partenere.

Germania se menține ca cel mai important partener, dar cu un deficit pentru România: importurile de 10 miliarde de euro depășesc exporturile de 8,1 miliarde de euro.

China prezintă cel mai mare dezechilibru negativ; pentru fiecare 100 de euro de mărfuri achiziționate din China, România reușește să exporte doar circa 8 euro. Franța se distinge ca singura dintre cele 11 țări partenere principale care a înregistrat un excedent comercial pentru România, de 374 de milioane de euro.

Pe ansamblul primelor cinci luni, exporturile au acoperit doar 75% din volumul importurilor.

Sectorul de servicii oferă o compensare parțială pentru ieșirile masive de bani legate de bunuri. Excedentul net din servicii a atins 9,3 miliarde de euro în 2026, cu 712 milioane de euro peste valoarea din aceeași perioadă a anului trecut. Contribuțiile variază considerabil în funcție de subsectoare: tehnologia informației și telecomunicațiile au generat un surplus de 5,1 miliarde de euro, iar transporturile au adus un plus de 4,6 miliarde de euro.

Turismul, însă, continuă să fie un factor de presiune, având un deficit de aproape 3 miliarde de euro, neschimbat față de anul anterior.

Detalierile arată că cetățenii români au cheltuit 6,7 miliarde de euro în străinătate, în timp ce turiștii internaționali au lăsat în România 3,7 miliarde de euro.

Veniturile primare, care includ profiturile și dobânzile din relațiile cu exteriorul, au înregistrat un deficit de 6,7 miliarde de euro, cu 295 de milioane de euro mai mare decât în ianuarie-august 2025. Acest deficit indică faptul că plățile către acționari, creditori străini ai companiilor și creditori externi ai statului depășesc veniturile obținute din afara granițelor.

Transferurile curente au suferat, de asemenea, o inversare a direcției, trecând de la un excedent de 322 de milioane de euro la un deficit de 219 milioane de euro în perioada corespunzătoare din 2026.

În ciuda presiunilor din alte sectoare, indicatorul privind capacitatea de plată a datoriei pe termen lung s-a ameliorat ușor. Pentru fiecare 100 de euro obținuți din exporturi, 14,5 euro erau destinați plăților aferente datoriei externe pe termen lung, în scădere față de 17 euro în 2025.

Rezervele valutare disponibile erau suficiente pentru a acoperi 5,9 luni de importuri, față de 6 luni la finalul anului 2025, un indicator care reflectă reziliența relativă a sistemului financiar în fața unor șocuri externe imediate.