Instabilitate Politică: Costuri Economice și Riscuri pentru Fondurile Europene

Pierdem controlul economic?

Instabilitatea politică din România se traduce direct într-un cost economic palpabil.

Patronatele avertizează că se resimte deja în creșterea dobânzilor la împrumuturile statului, în fluctuațiile cursului de schimb, în majorarea ratelor creditelor și, cel mai grav, în riscul de a pierde accesul la fondurile PNRR.

Țara noastră plătește zilnic o penalitate pentru această situație precară, marcată de suprapunerea crizelor.

Dobânzile la care se împrumută statul au înregistrat o creștere bruscă, de aproape un punct procentual față de nivelul din februarie, de la 6,4% la 7,31%. Dacă instabilitatea persistă, această tendință se va accentua, generând costuri mai mari pentru companii și rate lunare mai ridicate pentru populație, susține un raport realizat de Concordia.

Cursul euro ar putea depăși pragul de 5,20 lei, de la 5,09 lei în prezent, iar România, având unul dintre cele mai ridicate grade de transmitere a cursului în inflație din regiune, va resimți imediat această schimbare în prețurile de consum.

În paralel, ratele la credite ar putea crește cu 7,5-10%, diminuând veniturile disponibile ale populației și exercitând o presiune suplimentară asupra consumului.

Amenințare la Adresa Ratingului de Țară

Pe termen mediu și lung, miza este mult mai mare.

Dacă actuala criză compromite eforturile de reducere a deficitului bugetar, România riscă să piardă ratingul de țară investment grade. Ungaria a trecut printr-o situație similară, cu o creștere de 3 puncte procentuale a costurilor de finanțare.

Aplicat României, un astfel de scenariu ar genera cheltuieli suplimentare cu dobânzile de +4 miliarde lei în 2026, +12 miliarde în 2027, +22 miliarde în 2028, +30 miliarde în 2029 și +33 miliarde în 2030, depășind 100 de miliarde de lei în cinci ani.

50% pierderi: România riscă dezastrul financiar?

Pentru a acoperi aceste costuri suplimentare și a respecta angajamentele față de partenerii europeni, România ar fi nevoită să crească TVA cu încă 3 puncte procentuale sau să majoreze toate celelalte impozite, o măsură pe care nu și-o poate permite.

La fel de concrete sunt riscurile legate de fondurile PNRR.

Analiza Concordia indică faptul că, în scenariul cel mai optimist, România ar putea pierde minimum 30% din sumele PNRR așteptate în 2026, adică aproximativ 3,5 miliarde de euro.

Dacă proiectele ar fi oprite, creșterea economică ar încetini cu 0,2-0,3 puncte procentuale, statul ar pierde 600-700 de milioane de euro din taxe nerealizate, iar deficitul bugetar ar ajunge la 6,43% din PIB, cu consecințe negative asupra șomajului și a stabilității firmelor.

Dacă statul ar acoperi diferența din bugetul propriu pentru a continua investițiile, deficitul ar urca la 6,9% din PIB, un nivel dificil de finanțat în contextul actual.

În scenariul negativ, pierderile ar putea ajunge la 50%, adică aproximativ 5,7 miliarde de euro. Fără compensare bugetară, creșterea economică ar scădea cu 0,35-0,40 puncte procentuale, statul ar pierde 1,4-1,5 miliarde de euro din încasări fiscale, iar deficitul ar crește la 6,61% din PIB.

Cu compensare din bani publici, deficitul ar depăși 7,2%, punând în pericol direct ratingul de țară.

Cel mai pesimist scenariu, în care majoritatea reformelor asumate prin PNRR ar fi ratate, ar duce la pierderi de 70%, adică aproximativ 8 miliarde de euro.

Fără compensare, PIB-ul ar scădea cu 0,6-0,7 puncte procentuale, pierderile fiscale ar atinge 1,9-2,0 miliarde de euro, iar deficitul ar urca la 6,75%. O acoperire din fonduri naționale ar duce deficitul la 7,8% din PIB, cu o probabilitate ridicată de retrogradare la statutul de junk.

Costurile Instabilității: Cine Plătește?

Costurile instabilității politice sunt suportate de companii și de cetățeni. Decidenții politici au datoria de a restabili, cât mai repede, încrederea mediului privat, a investitorilor și a cetățenilor în direcția, stabilitatea și predictibilitatea României. O abordare responsabilă și transparentă este esențială pentru a evita consecințele negative asupra economiei și a asigura un viitor prosper pentru țară.