Inflația va depăși prognoza de 6,1% în decembrie 2026
De ce a scăzut inflația vara?
BNR: Inflația va depăși prognoza de 6,1% în decembrie 2026
Autoritățile monetare din România au revizuit în sus așteptările privind inflația pentru sfârșitul anului 2026.
Concluziile sunt consemnate în minuta ședinței de politică monetară din 8 octombrie 2026, făcută publică pe 20 octombrie.
Documentul oficial al Consiliului de administrație subliniază că, în lumina celor mai recente date și analize, indicele prețurilor la consumator va urma o curbă ascendentă până la închiderea anului, situându-se deasupra proiecției din august 2026.
Ce șocuri de ofertă amenință acum?
Această prognoză inițială presupunea o rată a inflației de 6,1% pentru luna decembrie 2026, cu o prețuire ulterioară de scădere până la 2,8% până în iunie 2028.
Scăderea observată în lunile de vară a fost rezultatul disipării unor efecte tranzitorii legate de politicile fiscale și energetică. În luna august, indicele prețurilor la consumator a atins un nivel anual de 6,17%, în scădere față de 10,42% înregistrat în luna iunie 2026.
Această reducere a coincis cu estomparea impactului direct al eliminării plafonului prețului la energie electrică, precum și al creșterilor de taxe pe valoarea adăugată și accize aplicate în anul anterior.
Totodată, indicatorul de bază al inflației, cunoscut ca CORE2 ajustat, a înregistrat o rată anuală de 6,2% în august, comparativ cu 8,3% în iunie 2026.
Această tendință a fost susținută de un ritm mai lent de creștere a prețurilor produselor procesate, alături de o încetinire a evoluției costurilor bunurilor nealimentare și ale serviciilor.
Cum echilibrează BNR riscurile?
Cu toate acestea, perspectiva pe termen scurt s-a înrăutățit din cauza unor șocuri pe partea ofertei. Principalii factori care determină această nouă evaluare sunt creșterea cheltuielilor pentru combustibili și energie, precum și scumpirea altor materii prime, inclusiv cele agricole și alimentare.
Această dinamică este amplificată de contextul internațional, în special de conflictul din Orientul Mijlociu și de seceta severă care a lovit anul curent, alături de mișcările cursului valutar al leului.
Documentul de politică monetară detaliază și echilibrul riscurilor.
Pe termen scurt, balanța de risc rămâne orientată în sus, concentrându-se pe incertitudinea privind evoluția prețurilor țițeiului și ale altor materii prime, pe fondul prelungirii conflictului regional.
Efectele directe și indirecte asupra economiei interne se transmit prin prețurile produselor intermediare și finale importate. În contrast, rezultatele pozitive din anumite sectoare ale agriculturii vegetale au avut un efect beneficiar asupra costurilor alimentelor și produselor agroalimentare.
Cât sunt dobânzile acum?
În plus, starea cererii de consum și a cererii agregate este considerată un factor de temperare a transmiterii creșterii costurilor de energie către prețurile finale ale bunurilor și serviciilor.
În cadrul aceleiași ședințe, decizia privind nivelul dobânzilor a fost luată în unanimitate. Cele trei rate de referință au rămas neschimbate: rata de politică monetară s-a menținut la 6,50% anual, rata facilității de creditare (Lombard) la 7,50% anual, iar rata facilității de depozit la 5,50% anual.
De asemenea, au fost păstrate și nivelurile rezervelor minime obligatorii aferente pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit, care reprezintă obligațiile financiare ale acestora.
Această decizie reflectă o abordare prudentă în fața presiunilor inflaționiste persistente.