Inflația scade, dar economia românească rămâne sub presiune

Inflația scade, dar cât de mult ne va afecta?!

Banca Națională a României (BNR) anunță vești bune: inflația este pe o traiectorie descendentă.

Deși prognoza din mai 2026 anticipa o rată anuală de 10,3% în iunie, urmată de o scădere la 5,5% în decembrie 2026 și 2,7% în martie 2028, membrii Consiliului BNR au remarcat că valorile probabile de scădere pe termen scurt ar putea fi ușor mai mari.

Această ajustare se datorează, în special, influențelor recente, cum ar fi creșterea chiriilor pentru locuințele de stat.

Inflația scade, dar ce riscuri ne pândesc în economie?!

În ciuda perspectivei de scădere a inflației, Consiliul BNR a subliniat că persistă un echilibru delicat între riscurile induse de factorii naturali și tendința de creștere a ofertei pe termen scurt. Au fost evidențiate fluctuațiile prețurilor la gaze naturale și alte mărfuri, în contextul pieței petrolului și gazelor, precum și efectele indirecte ale acestor scumpiri asupra mărfurilor și serviciilor pe termen lung.

Modificările recente ale prețurilor gazelor și ale altor resurse naturale, alături de creșterea prețurilor pe piața internă a gazelor naturale și a serviciilor, contribuie la această incertitudine.

Deflația și cererea slabă amenință redresarea economică!

De asemenea, impactul prețurilor pe piața internațională a gazelor naturale și a anumitor produse din Orientul Mijlociu, precum și efectele indirecte ale acestor schimbări pe piața globală, au fost menționate ca factori de risc.

În ceea ce privește factorii fundamentali, BNR anticipează presiuni deflaționiste de intensitate scăzută pe termen scurt, care vor deveni însă tot mai evidente pe termen lung. Membrii BNR au reiterat importanța decalajelor de timp necesare pentru ca efectele negative ale diferenței de PIB să se manifeste pe deplin.

Aceasta este o preocupare majoră, mai ales în contextul persistenței inflației de bază și a dimensiunii considerabile a deficitului agregat al cererii la sfârșitul anului 2025 și în primul trimestru al anului 2026.

Economia își revine mai lent decât speram, ce urmează!

Perspectiva unei aprofundări a acestui deficit în trimestrele următoare, în principal datorită progresului evoluției bugetare inițiate în 2025, adaugă o notă de prudență.

Analizând poziția ciclică a economiei, Consiliul BNR a observat că noile evaluări indică o ușoară recuperare a activității economice în ultimele trei trimestre.

Inflația scade, dar incertitudinile politice și bugetare persistă?!

Această revigorare se bazează în principal pe revitalizarea formării brute de capital fix, dar și pe o contribuție modestă a sectorului privat. Indicatorii disponibili sugerează însă că ritmul de recuperare este mai lent decât se anticipase inițial pentru această perioadă.

Cu toate acestea, persistă incertitudini semnificative, inclusiv cele legate de situația politică internă actuală. Măsurile viitoare, menite să mențină deficitul bugetar pe o traiectorie de scădere durabilă, compatibilă cu planul bugetar structural pe termen mediu agreat cu Comisia Europeană și cu procedura privind deficitul excesiv, rămân un factor crucial.

Aceste incertitudini pot influența semnificativ evoluția economică a României în perioada următoare.