Inflația Ormuz, o nouă provocare

Vom avea inflație cu 2 puncte procentuale mai mare până la finalul anului?

Conjunctura actuală este, de altfel, una complicată, date fiind situaţia fiscală fragilă şi instabilitatea politică recentă, factori care îşi pun amprenta şi asupra politicii monetare.

Te-ar putea interesa și: Implicaţii imediate şi revizuirea scenariilor de prognoză Preţului petrolului (Brent) în luna martie – 103$/baril a fost, în medie, cu circa 50% peste cel din primele două luni ale anului, iar în aprilie a crescut la circa 115$/baril.

În prognoza EIA pentru trimestrul II, preţul petrolului apare la peste 110$/baril. Preţurile de consum resimt acest şoc aproape instantaneu şi chiar anticipat, în special pe canalul combustibililor. Însă, cele mai expuse la o accelerare pe termen mai lung sunt costurile de producţie, care vor presa în continuare asupra preţurilor de consum.

Potrivit diagramei de mai sus, pentru finalul acestui an putem estima creşteri de 1,5 - 2 puncte procentuale - inflaţia Ormuz - peste traiectoriile de inflaţie proiectate în absenţa şocului din Golf, însă spectrul riscurilor este, de fapt, mult mai profund. Războiul provoacă deja perturbări majore în lanţurile de aprovizionare, producătorii europeni raportând cea mai mare prelungire a termenelor de livrare din ultimii aproape patru ani.

Indicatorii conjuncturali surprind această deteriorare: de exemplu

Indicatorii conjuncturali surprind această deteriorare: de exemplu, Purchasing Managers (PMI) privind activitatea economică în zona euro a scăzut în martie la 50,7, iar în aprilie la 48,6, sub pragul care separă perspectivele unei creşteri de cele ale unei contracţii economice.

În România, în pofida fazei deficitare a cererii din economie, majorarea preţurilor la energie a determinat creşterea inflaţiei peste aşteptări în luna martie, la aproape 10%.

Principala cauză a fost scumpirea combustibililor cu circa 13%, iar luna aprilie va aduce un nou impuls al inflaţiei, la peste 10%. Inflaţia afectează consumul deja comprimat: încă din februarie, vânzările cu amănuntul erau în scădere faţă de anul trecut cu 6,8%. Perspectivele lunilor următoare nu sunt încurajatoare, traficul petrolierelor din Golful Persic fiind încă obturat. Dacă tensiunea se prelungeşte, preţurile ridicate la energie ar putea, prin efecte de runda a doua, să forţeze persistenţa „inflaţiei Ormuz” pentru mai multe trimestre. O contrapondere este totuşi dată de plafonarea, pentru consumatorii casnici, a preţului de achiziţie a gazului din producţie internă. Dependenţa energetică a României este mai redusă în comparaţie cu majoritatea statelor europene.

Dar situaţia actuală subliniază totuşi necesitatea de a reduce şi mai mult dependenţa de combustibilii fosili.