Inflația accelerează la 6,94%, iar BNR îngheață dobânzile: ce urmează pentru buzunarele românilor?
De ce cresc prețurile din nou?
Banca Națională a României a decis, în ședința din 12 noiembrie, să păstreze dobânda cheie la 6,50%. Această măsură, dublată de menținerea ratelor pentru facilitățile de creditare și depozit, confirmă faptul că economia nu este încă pregătită pentru o relaxare monetară.
Decizia vine într-un context în care prețurile refuză să dea înapoi, forțând banca centrală să rămână în gardă.
Datele pentru octombrie 2026 arată o realitate dură: inflația a urcat la 6,94%, față de 6,61% în luna precedentă. Este a doua lună consecutiv în care indicele prețurilor de consum crește, atingând cel mai înalt nivel din ultimele trei luni.
La nivel lunar, scumpirile au avansat cu 0,82%, un ritm ușor mai alert decât cel de 0,77% înregistrat în septembrie.
Presiunea vine din mai multe direcții. Serviciile conduc topul scumpirilor, cu o creștere anuală de 11,2%, urmate de mărfurile nealimentare, care au sărit de la 7,1% la 7,7%.
Mărfurile alimentare au avut o evoluție mai temperată, urcând de la 3,0% la 3,1%.
Unde se resimte cel mai tare scumpirea?
În spatele cifrelor stau cheltuieli tot mai mari pentru români. Chiriile au explodat cu 38,5% față de anul trecut, iar facturile pentru apă, canalizare și salubritate sunt cu 13,7% mai mari.
La capitolul alimente, laptele și lactatele s-au scumpit semnificativ (6,8%), în timp ce prețul pâinii și al cărnii a arătat o ușoară temperare.
Totuși, cel mai mare șoc vine de la pompă.
Benzina s-a scumpit cu 32,9%, iar motorina a înregistrat un salt alarmant de 43,5%. Aceste costuri nu doar că golesc portofelele șoferilor, dar se propagă rapid în prețul final al tuturor produselor transportate prin țară.
Analiza Financial Market explică acest fenomen: scăderea inflației din vară a fost mai degrabă un efect statistic, cauzat de ieșirea din calcul a șocurilor de preț din 2025. Acum că acele efecte au dispărut, realitatea scumpirilor revine în prim-plan. Proiecțiile indică o ușoară creștere până la finalul anului, cu o revenire la ținta de 2,5% abia în primul trimestru din 2028.
Cu incertitudini majore legate de conflictul din Orientul Mijlociu, evoluția cursului valutar și viitoarele măsuri fiscale, spațiul pentru ieftinirea creditelor rămâne extrem de limitat.
Pentru români și companii, perioada următoare va rămâne una de austeritate și prudență financiară.