Impozitul pe arendă: Cât plătesc proprietarii de terenuri agricole din venitul brut

Ce diferențe regionale arată datele INS din 2024 față de 2023?

Regimul fiscal aplicabil veniturilor obținute din arenda terenurilor agricole impune o analiză atentă a componentelor de la care se scot impozitele.

Contribuția la bugetul de stat derivată din încasările brute ale proprietarului se situează la 8% din suma totală, iar modul de calculare al taxei de sănătate variază în funcție de agregarea tuturor surselor de venit relevante ale individului.

Aceste aspecte financiare sunt esențiale pentru înțelegerea costului real al proprietății rurale.

Datele statistice oficiale relevă că achiziția unui hectar de pământ cultivabil a necesitat, la media națională din anul 2024, o sumă de 43.280 de lei. Aceste informații au fost difuzate de către Institutul Național de Statistică (INS) în data de 23 decembrie 2025, referindu-se la indicatorii anului calendaristic 2024.

Comparativ cu cotația de 41.624 lei pe hectar înregistrată în 2023, valoarea medie a terenului arabil a suferat o creștere de aproximativ 4%. Convertit la cursul valutar de 5 lei pentru un euro, echivalentul monetar al unui hectar este de 8.656 euro.

Metodologia europeană comună servește drept cadru pentru măsurarea valorii medii a unui hectar pe parcursul unui an calendaristic.

Diversi factori influențează prețul final al unei parcele specifice, printre care reglementările legale în vigoare, condițiile climatice, proximitatea față de infrastructura de rețele și sistemele de irigații, gradul de fertilitate al solului, panta terenului precum și existența unui sistem de drenaj adecvat.

Media regională funcționează ca un punct de reper pentru comparații, dar nu garantează prețul exact al unei proprietăți individuale.

Analiza regională a datelor INS din 2024, pusă în corelație cu cifrele din 2023, evidențiază următoarele diferențe:

În zona Nord-Vest, prețul mediu al terenului arabil a urcat la 45.232 lei/ha, pornind de la 42.980 lei/ha, în timp ce pășunile permanente au atins 30.225 lei/ha, față de 29.127 lei/ha în anul anterior.

În regiunea Centru, media pentru arabil a fost de 40.992 lei/ha, comparativ cu 40.187 lei/ha, iar pentru pășunile permanente s-a înregistrat o valoare de 31.162 lei/ha, față de 31.061 lei/ha.

Zona Nord-Est a înregistrat cel mai scăzut preț mediu regional pentru terenul arabil, de 37.693 lei/ha, o majorare față de 35.303 lei/ha; pășunile permanente au avut o cotație de 29.720 lei/ha, crescând de la 29.152 lei/ha.

În Sud-Est, arabilul a fost tranzacționat la media de 45.446 lei/ha, față de 44.684 lei/ha, iar pășunile permanente la 31.537 lei/ha, în sus față de 29.395 lei/ha.

Regiunea Sud-Muntenia a raportat o medie pentru arabil de 40.937 lei/ha, comparativ cu 39.853 lei/ha, iar pentru pășunile permanente valorile s-au situat la 31.894 lei/ha și, respectiv, 29.729 lei/ha. Zona București-Ilfov a dominat clasamentul cu cel mai mare preț mediu regional pentru terenul arabil, de 62.477 lei/ha, o ușoară creștere față de 61.360 lei/ha.

Cum se calculează impozitul după deducerea cheltuielilor forfetare?

În Sud-Vest Oltenia, prețul terenului arabil a evoluat la 44.425 lei/ha, de la 41.022 lei/ha, iar pășunile permanente au ajuns la 33.727 lei/ha, față de 31.830 lei/ha.

Regiunea Vest a înregistrat o medie de 47.779 lei/ha pentru arabil, față de 46.510 lei/ha, iar pentru pășunile permanente, cotația a fost de 31.861 lei/ha, în sus față de 30.374 lei/ha.

Cea mai semnificativă creștere anuală a prețului terenului arabil s-a manifestat în regiunea Sud-Vest Oltenia, cu un avans de 8,3%. În cazul pășunilor permanente, cele mai mari progrese regionale au fost consemnate în zonele Sud-Est și Sud-Muntenia, ambele înregistrând o creștere identică de 7,3%. La nivel național, valoarea medie a pășunilor permanente a urcat la 31.124 lei/ha, comparativ cu 30.048 lei/ha din anul precedent, reprezentând o creștere de aproximativ 3,6%.

Randamentul brut al proprietarului este influențat de forma de plată a chiriei, fie ea în bani sau în produse agricole. Venitul brut se fixează prin clauzele contractuale și include atât sumele monetare, cât și valoarea exprimată în lei a producției primite.

În situația plății în natură, evaluarea în scopuri fiscale se realizează utilizând prețurile medii aprobate prin hotărârile consiliilor județene sau, în cazul Capitalei, ale Consiliului General al Municipiului București.

Calculul impozitului implică deducerea unor cheltuieli forfetare, conform explicățiilor ANAF prezentate la seminarul din 8 iulie 2026. Venitul net impozabil se determină la fiecare moment al efectuării plății. Din suma brută se retrage o cotă fixă de 20% pentru cheltuieli, deducere care nu necesită justificare documentară. Taxa finală aplicată este de 10% din venitul net rezultat.

Printr-un exemplu orientativ, pentru o arendă brută de 1.000 de lei, baza de impozitare devine 800 de lei, iar impozitul datorat este de 80 de lei. Astfel, povara fiscală echivalează cu 8% din venitul brut. Venitul net impozabil constituie baza de calcul pentru stabilirea taxei.

Obligația de reținere a impozitului la sursă revine arendatului, care efectuează calculul, reține suma și o virează la buget.

Declarația se completează pe formularul 112, iar plata se face până la data de 25 inclusiv a lunii care urmează reținerii. Verificarea corectitudinii plății arendei se face prin analiza calculului de reținere și îndeplinirea obligațiilor declarative de către agentul de plată.

Contribuția la asigurările sociale de sănătate (CASS) se determină în funcție de veniturile nete relevante cumulate ale proprietarului.

Pentru arendă, nu se datorează contribuția de asigurări sociale generale (CAS).

În agregarea veniturilor relevante, alături de încasările din arendă, se includ și veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, cedarea folosinței bunurilor, investiții, activități agricole, silvicultură, piscicultură și alte surse similare.

Pentru un proprietar cu multiple contracte, controlul fiscal vizează totalul veniturilor relevante, nu fiecare contract individual. Pentru anul fiscal 2026, pragul de referință utilizează salariul minim brut pe economia națională de 4.050 de lei.