Impozitarea locuințelor la valoarea de piață, amânată momentan
Cât poate crește impozitul pentru o casă?
Trecerea la sistemul de impozitare a clădirilor bazat pe prețul real de piață nu va începe din 2027, așa cum era plănuit, arată cele mai recente decizii. Chiar dacă termenul a fost împins mai în față, Guvernul nu renunță la planul de a ne muta treptat pe acest nou mecanism. Oamenii și experții avertizează însă că nota de plată va fi uriașă pentru proprietari.
Datele arată că taxele ar putea exploda de zeci de ori pentru unele locuințe, iar diferențele dintre orașe pentru același tip de imobil pot fi uriașe, chiar și de zece ori.
Un exemplu concret vine de la avocatul Gabriel Biriș. El a analizat pe LinkedIn cazul unei case de 150 de metri pătrați, parter și etaj, construită prin anii '30 într-un cartier de lux din Capitală, unde piața sare de un milion de euro.
Acum, proprietarul plătește un impozit anual de 1.044 de lei. Dacă valoarea de piață ar fi estimată la 5 milioane de lei, taxele s-ar duce la 5.000 de lei.
La această sumă s-ar adăuga și celebra taxă pe lux – de 0,9% pentru ce trece de 2,5 milioane de lei –, adică încă 22.500 de lei în plus.
Totalul anual ar ajunge la 27.500 de lei, adică o creștere de 27 de ori față de prezent!
De ce sunt discrepanțele atât de mari între orașe?
Pentru un pensionar cu venituri sub 4.000 de lei pe lună, o astfel de factură înseamnă șapte luni de muncă sau pensie strânsă la saltea.
„O legislație care forțează chiar și un singur cetățean să își lichideze locuința în care și-a petrecut întreaga viață nu poate fi considerată una echitabilă”, atrage atenția Gabriel Biriș.
O altă perspectivă vine de la Alina Wolfe Murray, care plătește taxe atât în Sectorul 1 din București, cât și la Piatra Neamț. Ea a făcut un calcul pentru spațiile industriale, pornind de la datele notarilor pe 2026 și tarifele locale.
Pentru o hală sau un spațiu industrial de 100 de metri pătrați, impozitul estimat ar fi de 2.504 lei la Piatra Neamț, în timp ce pe Bulevardul Expoziției din București ar fi de 255 de lei, iar la Cluj-Napoca de 320 de lei. De unde diferențele astea?
Pe de o parte, evaluarea diferă: metrul pătrat e cotat la 602 euro (circa 3.130 lei) în Piatra Neamț, pe când în Capitală e 1.274 de lei, iar la Cluj ajunge la 1.600 de lei.
Pe de altă parte, cota de impozitare e de 0,8% la Piatra Neamț, față de doar 0,2% în Sectorul 1.
„Vă las să vă formați opinia privind echitatea, deoarece mie mi se pare o măsură profund nedreaptă”, a scris ea în memoriul trimis autorităților.
Ce se întâmplă deja cu taxele locale?
Proprietarii cer acum o metodologie clară pentru rapoartele notariale, taxe corelate cu salariile reale, plata în rate și o dezbatere publică serioasă începând din octombrie, ca să nu se voteze pe ascuns în perioada sărbătorilor.
Problema e vizibilă în toată țara. În Transilvania, spațiile industriale sunt evaluate între 900 de lei pe metru pătrat la Sfântu Gheorghe și 1.800 de lei la Oradea. În Moldova, clădirile industriale din zidărie urcă de la 444 de euro pe metru pătrat în Bacău până la 1.400 de euro în Iași (adică vreo 7.280 de lei).
În București, pentru spațiile ridicate după 2011, prețurile variază de la 128 de euro pe metru pătrat pe Colentina la 360 de euro pe Șoseaua Pipera.
Chiar și fără aplicarea integrală a valorii de piață, facturile tot au crescut. În 2026, taxele pentru case și apartamente s-au majorat de la 1,8 la 3 ori, pentru că valoarea de referință din Codul Fiscal a ajuns la 2.677 de lei pe metru pătrat.
Iar pentru clădirile nerezidențiale fără evaluare recentă se aplică o cotă de 2%.
Memoriul dat ca exemplu vorbește despre o clădire din Piatra Neamț folosită de trei firme mici și o spălătorie auto, evaluată de Codul Fiscal la 500.000 de euro, unde presiunea fiscală devine copleșitoare.