Harta creditelor ipotecare: 60% din împrumuturi, blocate în doar 10 județe
Ce riscuri financiare se ascund în umbra inegalităților regionale?
La finalul primului trimestru din 2026, soldul total al creditelor ipotecare din România a urcat la aproximativ 118 miliarde de lei. Dincolo de cifrele seci, această hartă a împrumuturilor trădează o realitate dură: inegalitățile economice dintre regiuni devin tot mai vizibile.
O astfel de concentrare a capitalului nu este doar un indicator de dezvoltare, ci și un potențial punct vulnerabil în cazul unor turbulențe economice locale.
Stabilitatea financiară a familiilor variază drastic de la un județ la altul.
Potrivit Băncii Naționale a României, calitatea portofoliilor bancare reflectă aceste discrepanțe: în timp ce la Cluj rata creditelor neperformante (NPL) era de doar 0,7% în martie 2026, în Ilfov aceasta urca la 1,8%.
Mai mult, indicatorul preț/venit confirmă că accesul la o locuință proprie a devenit un lux diferit în funcție de codul poștal.
Cu o expunere de 61% din totalul creditelor acordate populației, sectorul bancar rămâne strâns legat de piața imobiliară, o dependență care impune vigilență maximă din partea autorităților de reglementare.
Polarizarea pieței: Bucureștiul și polii de creștere
Banii se duc acolo unde există deja prosperitate. Județele cu salarii mari și o piață a muncii efervescentă domină autoritar clasamentul creditelor noi, accentuând polarizarea economică a țării.
Marile centre urbane nu atrag doar forța de muncă, ci și grosul investițiilor imobiliare, lăsând restul țării în plan secund.
Concentrarea este izbitoare: peste 60% din noile credite ipotecare sunt absorbite de doar 10 județe. Bucureștiul și Ilfovul conduc detașat, concentrând 31% din totalul împrumuturilor recente.
Dacă adăugăm Clujul, Timișul, Iașul și Constanța, ajungem la 51% din fluxul de credite noi.
Tabloul este completat de Dolj, Brașov, Prahova și Sibiu, care ridică ponderea totală a celor 10 județe la 64% din piață, conform datelor BNR pentru martie 2026.
Această statistică demonstrează clar că piața imobiliară românească respiră, în prezent, prin plămânii economici ai acestor zece zone dezvoltate.