Fondurile de pensii și Ministerul de Finanțe pregătesc un fond de fonduri pentru infrastructură

Cum va funcționa fondul de fonduri pentru capitalul pensional?

Fondurile de pensii Pilon II lucrează și cu Ministerul de Finanțe la noi produse, printre care un fond de fonduri și fonduri de infrastructură.

Totuși, rămâne de văzut în ce măsură și când se vor materializa, a declarat Cristian Pascu, președintele APAPR, la emisiunea ZF Generația Pilon II.

Întrebat dacă economia poate absorbi contribuțiile de circa 2 mld. lei (385 mil. euro) pe lună, adică aproximativ 25 mld. lei (4,8 mld. euro) pe an, Pascu a spus că până acum a dovedit că poate, din moment ce 95% din bani sunt investiți local.

El a argumentat că România are în continuare nevoie de investiții, iar în condițiile în care banii din PNRR s-au cam terminat, trebuie privit și către investițiile private.

De aceea, este nevoie de produse care să le permită fondurilor de pensii să investească local, pentru a sprijini dezvoltarea României.

Fondul de fonduri propus de Ministerul de Finanțe în colaborare cu fondurile de pensii Pilon II are ca scop principal aglomerația investițiilor în proiecte de infrastructură strategică, evitând fragmentarea capitalului și reducând costurile de administrare. Prin intermediul acestui instrument, fondurile de pensii nu vor investi direct în fiecare proiect individual, ci vor achiziția părți din fonduri de investiții specializate, gestionate de operatorii locali cu experiență în sectoare precum transportul, energia regenerabilă sau logistica.

Ce provocări apare la absorbarea unui volum atât de mare de capital?

Acest model permite o diversificare mai bună a portofoliului și reduce riscul specific, în timp ce asigură că banii rămân în economia națională.

De asemenea, structura de fond de fonduri facilitează accesul la proiecte mari, care în mod individual ar fi prea complexe sau prea riscoase pentru un fond de pensii individual.

Deși Pascu a subliniat că 95% din investițiile fondurilor de pensii sunt deja efectuate local, existența unui volum anual de aproximativ 25 mld. lei pune presiune semnificativă pe capacitatea de absorbție a economiei românești. Experții din sectorul financiar avertizează că fără un cadru regulamentar stabil și transparență în procesele de selecție a proiectelor, există riscul de alocare inefficentă a capitalului sau de apariție de burbule în anumite sectoare.

De aceea, APAPR și Ministerul de Finanțe lucrează la elaborarea unui set de ghiduri de investiție care să includă criteriile de viabilitate economică, impactul pe dezvoltare regională și standardele de guvernanță corporativă.

Scopul este să se evite repetarea erorilor din trecut, când unele investiții de infrastructură au suferit întârzieri sau au fost afectate de lipsa de coordonare între instituții publice și investitori privati.

În același timp, se analizează posibilitatea de a crea un panou de consultare cu reprezentanți ai mediului academic și al organizațiilor patronale pentru a asigura că deciziile de investiție reflectă nevoile reale ale economiei.