Eșecuri pe bandă rulantă pentru ANAF: Milioane anulate după contestațiile firmelor

Prejudicii de 245,42 milioane înaintate organelor de urmărire penală!

Bilanțul primului semestru din 2026 aduce în atenție performanța instituției fiscale centrale, relevând o dinamică interesantă între intensificarea acțiunilor de control, creșterea volumului de bani suplimentari stabiliți și o majorare notabilă a contestațiilor admise. Documentul oficial publicat recent de Fisc scoate la iveală cifre elocvente privind eficiența controalelor, digitalizarea serviciilor, precum și recuperarea prejudiciilor rezultate din fapte de evaziune sau nereguli fiscale.

Unul dintre cele mai vizibile capitole din raportul de activitate se referă la litigiile fiscale. Ponderile sumelor suplimentare impuse de inspectori și ulterior contestate și anulate de contribuabili au suferit modificări substanțiale în primele șase luni ale anului 2026. În cazul companiilor, acest procent a urcat la 11,21%, marcând un salt masiv comparativ cu nivelul de 2,76% înregistrat în intervalul similar din 2025. Această majorare de 8,45 puncte procentuale înseamnă că valoarea anulărilor a devenit de peste patru ori mai mare într-un singur an, deși plafonul anual maxim admis pentru acest indicator este fixat la 12%.

O tendință similară se observă și în rândul persoanelor fizice, unde cota sumelor anulate a ajuns la 6,73%, față de doar 0,62% în prima jumătate a anului precedent, reprezentând un salt de aproape 11 ori.

Totuși, documentul oficial nu detaliază factorii care au provocat aceste fluctuații, lăsând deschisă întrebarea dacă este vorba despre dosare cu mize financiare deosebite, despre adaptarea modului în care sunt soluționate contestațiile, despre calitatea intrinsecă a documentelor de inspecție sau despre viteza de procesare a acestora.

În ceea ce privește operațiunile efective de teren, statisticile arată că un inspector a realizat, în medie, 7,43 verificări documentare în primele șase luni ale lui 2026, ținta anuală fiind stabilită la 15. Pe segmentul inspecțiilor fiscale clasice, media a fost de 4,43 verificări per angajat, raportat la un program anual de 10.

Cu toate acestea, randamentul verificărilor documentare care s-au soldat cu stabilirea unor obligații fiscale suplimentare a atins 90,98% în primele șase luni ale anului curent, depășind atât pragul de 75% din program, cât și nivelul de 86,06% consemnat în S1 2025.

De asemenea, media prejudiciilor estimate prin controalele antifraudă care s-au finalizat cu trimiterea dosarelor către parchete s-a situat la 2,1 milioane de lei, depășind limita propusă de un milion de lei și fiind superioară sumei de 1,6 milioane de lei consemnată în primele șase luni ale anului trecut.

Analizând activitatea strict de control fiscal, instituția a generat sume suplimentare de 597 de milioane de lei prin intermediul verificărilor documentare și 1,27 miliarde de lei prin intermediul inspecțiilor clasice. Verificările de la distanță au reprezentat 63,58% din totalul măsurilor de control, depășind ținta asumată prin PNRR care impunea un prag minim de 60%. Mai exact, au fost derulate 15.335 de astfel de verificări, care au generat creanțe suplimentare de 597,13 milioane de lei. De asemenea, Fiscul a transmis 2.729 de notificări de conformare către contribuabili cu riscuri fiscale estimate la 255,14 milioane de lei.

Cei care au ignorat aceste avertismente și nu și-au îndreptat situația financiară au fost supuși inspecțiilor directe.

Cele 8.785 de inspecții efectuate (dintre care 6.460 vizând societăți comerciale și 2.325 adresate persoanelor fizice) s-au soldat cu stabilirea unor sume suplimentare de 1,27 miliarde de lei.

În paralel, autoritățile au înaintat organelor de urmărire penală prejudicii de 245,42 milioane de lei, identificate în 220 de spețe, și au instituit măsuri asigurătorii însumând 286,74 milioane de lei. Prin aceste demersuri, pierderile fiscale declarate de mediul de afaceri au fost diminuate cu 773,22 milioane de lei.

Volumul total al acțiunilor de control (care include inspecțiile și verificările documentare) a crescut cu 88,36% față de nivelul înregistrat în anul 2020, depășind considerabil obiectivul din PNRR care viza un avans de doar 10%.

Structurile Antifraudă au raportat la rândul lor rezultate substanțiale, estimând că bugetul de stat a pierdut sau a fost la un pas de a pierde 1,40 miliarde de lei din cauza fenomenului evazionist (incluzând TVA, impozite, contribuții sociale și alte obligații). Din acest volum total, 312 cazuri au fost deferite procurorilor, având un prejudiciu cumulat de 661,88 milioane de lei, ceea ce înseamnă aproximativ jumătate din estimarea globală.

Această valoare este puternic concentrată în dosarele de mari dimensiuni: spețele cu prejudicii care depășesc un milion de lei acoperă 91,8% din totalul celor 661,88 milioane de lei.

În medie, o sesizare penală a implicat o gaură în buget de 2,12 milioane de lei, în creștere față de 1,65 milioane de lei în primul semestru din 2025.

Atenție deosebită pentru investigarea patrimoniilor persoanelor fizice!

Cele mai spectaculoase dinamici față de prima jumătate a anului trecut s-au înregistrat la valorificarea confiscărilor (un salt de 691%), la numărul măsurilor asigurătorii dispuse (o creștere de 359%) și la valoarea deciziilor prin care s-au instituit aceste măsuri (plus 93%). Totodată, acțiunile de verificare documentară care s-au finalizat prin emiterea unor decizii de impunere au sporit cu 54%. În total, valoarea estimată a numerarului, bunurilor și veniturilor ilicite confiscate s-a cifrat la 297,79 mil. lei.

Inspectorii au aplicat 5.935 de sancțiuni principale, compuse din 5.603 amenzi (în valoare totală de 89,53 milioane de lei) și 332 de avertismente. Activitatea comercială a fost oprită pentru 453 de contribuabili, marea majoritate, adică 447, fiind sancționați pentru nerespectarea legislației privind casele de marcat.

Printre cele mai relevante spețe expuse de instituție se numără destructurarea unei rețele alcătuite din peste 50 de entități juridice folosite pentru eludarea taxelor în sectorul livrărilor la domiciliu (prejudiciu de 23 de milioane de lei), precum și descoperirea unei ferme clandestine de minare a monedelor virtuale, care folosea 407 dispozitive specializate evaluate la peste 2 milioane de lei. Alte investigații au scos la iveală 350.000 de ore de muncă nedeclarate, generând un prejudiciu de peste 15,43 milioane de lei, sau sancționarea unei companii din piața auto second-hand cu 1,23 milioane de lei pentru încasarea cash a contravalorii a 60 de autoturisme.

În zona caselor de schimb valutar, echipele de control au depistat abateri la 85% dintre operatorii supuși verificării, aplicând amenzi de aproape 3,5 milioane de lei.

O atenție deosebită a fost acordată investigării patrimoniilor deținute de persoane fizice. În acest sector, Fiscul a stabilit obligații suplimentare în valoare de 254,8 milioane de lei în primele șase luni, dar a reușit să colecteze efectiv, în aceeași perioadă, doar 18,67 milioane de lei.

Acești bani provin din 231 de decizii de impunere emise în urma a 655 de controale finalizate: 180 de verificări ale situației fiscale personale (VSPF), care au adus la buget 126,11 milioane de lei, și 475 de verificări documentare, generând 128,69 milioane de lei.

Din totalul sumei încasate efectiv (18,67 milioane de lei), 8,71 milioane de lei au fost recuperate prin silită execuție, 6,77 milioane de lei prin achitare voluntară, iar 3,19 milioane de lei prin intermediul unor facilități de eșalonare.

Analizând un interval mai larg, între 2015 și iunie 2026, contribuabilii au ales să achite de bunăvoie 71,92% din sumele stabilite prin verificări documentare și 64,38% din cele impuse în urma VSPF. În paralel, Fisco-ul a încheiat analiza de risc pe baza datelor aferente anilor 2020-2024, verificând activele a 1.214 persoane fizice. În 104 situații au fost descoperite neconcordanțe care necesită investigații amănunțite, fiind transmise un număr de 313 notificări de conformare.

Capitolul digitalizării arată cifre impresionante în privința volumului de date procesate, deși gradul de îndeplinire a jaloanelor din PNRR rămâne sub așteptări.

Sistemul e-Factura a înregistrat 1,24 miliarde de facturi în prima jumătate din 2026 (ajungând la un total cumulat de 2,35 miliarde de la lansare), din care 442,8 milioane au fost generate în relația directă cu consumatorii finali (B2C).

De asemenea, au fost depuse 4,73 milioane de declarații SAF-T D406 pe parcursul semestrului (11,14 milioane în total) și au fost emise 1,92 milioane de deconturi RO e-TVA precompletate.

Controalele axate pe sistemul e-Transport au vizat 2.135 de plătitori de taxe, soldându-se cu sancțiuni de 39,70 milioane de lei și implicații fiscale estimate la 88,14 milioane de lei. Numărul caselor de marcat conectate la serverele instituției a depășit cu 61% ținta asumată prin PNRR (stabilită la 600.000), ajungând la aproximativ 966.000 de aparate, conform calculelor bazate pe datele din raport.

Pe parcursul semestrului au fost puse în funcțiune și noi instrumente informatice: platforma de licitații online e Licitații (la 30 martie), asistentul virtual de tip chatbot „ANA” (la 26 ianuarie) și sistemul SFERA (în luna iunie), care centralizează infrastructura digitală a 252 de baze de date.

Prin intermediul e Licitații au fost urcate 6.114 anunțuri de licitație, dintre care 167 au fost adjudecate, aducând încasări de 15,87 milioane de lei și atrăgând peste 79,9 milioane de accesări de la data punerii în funcțiune.

În pofida acestor progrese tehnologice, gradul general de implementare a componentelor PNRR gestionate de Fisc se situează la 72,22%, sub ținta de 100% și sub nivelul de 75% înregistrat în S1 2025. Platforma centrală dedicată analizei de riscuri (APIC/Big Data) nu este funcțională în acest moment, astfel că datele colectate prin e-Factura, e-Transport și casele de marcat fiscale sunt valorificate momentan doar prin intermediul instrumentelor de analiză deja existente.