Educație Financiară
Educație Financiară

Doar opt la sută dintre angajații români își cunosc grila salarială

De Cosmin Niță 13.11.2026

Cum duce lipsa clarității la senzația de nedreptate?

Conform datelor din Barometrul României Responsabile, ediția 2026 (BARES. DI), o proporție mică de angajați din România, respectiv doar 8%, sunt la curent cu structura de remunerare aplicabilă în compania lor.

Mai mult de jumătate din respondenți, adică 59%, au evitat să vorbească despre salarii la locul de muncă din teama unor consecințe negative. Acest studiu a fost realizat de Cult Research la inițiativa OPEN MINDS și relevă o discrepanță semnificativă între așteptările personalului și practicile reale din organizații.

Deși 71% dintre participanți cred că transparența în plătirea salariilor ar putea întări relația de încredere între angajați și angajatori, doar 35% se simt în siguranță să ceară informații despre remunerare.

În plus, 73% consideră că ar trebui să poată discuta liber despre bani fără frică de sancțiuni, dar doar 45% consideră că deciziile privind salariile în compania lor sunt corecte și transparente.

Lipsa de claritate în stabilirea remunerației este legată de senzația de nedreptate, iar 69% din respondenți susțin că lipsa transparenței încurajează favoritismul și discriminarea. Pentru 56% dintre angajați, faptul că salariul este menționat în anunțul de angajare influențează hotărârea de a candida la un post. Aceste constatări interesează în contextul pregătirii aplicării Directivei europene 2023/970, care vizează consolidarea principiului plății egale pentru muncă de valoare egală. Deși 73% din participanți au auzit de această directivă, doar 31% declară că cunosc detaliile ei. Termenul limită pentru transpunerea în legislația națională era 7 iunie 2026, dar procesul legislativ din România este încă în curs, conform autorilor cercetării. Documentul european impune măsuri de comunicare a datelor salariale în faza de recrutare și aplicarea unor standarde obiective pentru remunerație.

Datele din BARES.

DI indică că adaptarea firmelor nu se rezumă la respectarea legii, ci implică și construirea unui mediu unde personalul poate întreba fără teamă.

Angajații nu cer doar cifre, ci și reguli clare, pe care să le înțeleagă.

DI arată că adaptarea nu e doar respectarea legii!

Transparența salarială nu poate fi redusă la o obligație legală: organizațiile trebuie să comunice criteriile de remunerare și să creeze un climat teamă, a afirmat Paul Acatrini, Research Director & Managing Partner al Cult Research.

Această ediție a Barometrului continuă analiza celor patru profiluri socioculturale identificate anterior: Avangardiștii, Centrații pe sine, Spectatorii sociali și Deconectații sociali. Această clasificare se sprijină pe metodologia LOHAS, adaptată pentru contextul românesc de către Cult Research.

Cercetarea examinează diferențele dintre aceste grupe privind dispoziția de a solicita date despre salarii, punând accent pe rolul încrederii și al comportamentului individual în accesarea informațiilor.

Studiul urmărește și evoluția percepțiilor despre nedreptatea în plătire.

În 2024, un terț din angajați raporta că vede des cazuri de discriminare salarială și repartizare inegală a sarcinilor. În 2025, proporția a crescut la 45%, față de 37% în anul precedent.

Ediția din 2026 extinde cercetarea pe trei direcții: transparența remunerației, utilizarea inteligenței artificiale și integrarea profesională a persoanelor cu afecțiuni cronice.

Partea dedicată transparenței a fost realizată prin metoda CAWI, pe un eșantion de 806 persoane active cu acces la internet, cu o marjă de eroare de ±3,5%.

Articolul „Transparența salarială, o problemă pentru angajații români: doar 8% își cunosc grila de salarizare” a apărut inițial pe Forbes Romania.

Citește versiunea completă