Direcția juridică a BNR explică transparența continuă în calculul ROBOR

Ce plafon maxim a stabilit BNR pentru diferența dintre ROBOR și ROBID?

Transparența în calculul dobânzilor: Argumentele juridice ale BNR privind fixarea ROBOR

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a subliniat recent că principalul motiv care a dus la sancționarea băncilor prin amenzi, în urma acuzației de coluziune pentru majorarea indicelui ROBOR, rezidă în mecanismul de transparență aplicat în momentul stabilirii dobânzilor, cunoscut sub denumirea de fixing. El a precizat că există o legătură directă și indisolubilă între indicele ROBOR, destinat creditelor, și ROBID, indicele aferent depozitelor. Din acest motiv, orice analiză riguroasă a primului indicator este imposibilă fără a lua în calcul și al doilea. Acest sistem a fost conceput special pentru a împiedca băncile să încerce să coteze artificial mai sus ROBOR.

Regulamentele emise de banca centrală stabilesc un plafon maxim pentru diferența dintre cei doi indici, o măsură necesară deoarece instituțiile financiare acționează simultan ca creditori și debitori. În perioadele de lipsă acută de lichidități pe termen scurt, avantajul revine băncilor specializate în segmentul de retail, în detrimentul celor cu o activitate semnificativă pe piața corporativă, care au acces mai redus la lichidități.

Președintele Consiliului Concurenței a adăugat că dorința unei bănci de a cota mai sus este ilogică, având în vedere că aceasta ar trebui să majoreze și dobânda plătită pentru fondurile împrumutate (ROBID), ceea ce ar agrava propria sa situație financiară.

Alexandru Păunescu, directorul juridic al Băncii Naționale a României, a explicat într-o conferință ținută recent la Facultatea de Drept a Universității din București că normele existente garantează o transparență constantă pe piața monetară interbancară. Referindu-se la Norma nr. 4 din 1995, Păunescu a menționat că această reglementare impune vizibilitatea totală a pieței, inclusiv în fereastra specifică de fixing, aspectul care a stârnit controversele Consiliului Concurenței.

Această abordare a fost aleasă de autoritatea monetară pentru a stimula dezvoltarea unei piețe interbancare mature.

Este în interesul pieței și al beneficiarilor produselor financiare bazate pe ROBOR/ROBID ca instituțiile financiare să-și stabilească ratele în cunoștință de cauză, evitând astfel disparitățile mari între cotații.

Care este procedura tehnică detaliată de directorul juridic al BNR?

Directorul juridic al BNR a detaliat procedura tehnică: băncile au obligația de a emite cotații pe tot parcursul zilei, fiind esențială transparența acestora. În perioada anterioară fixingului, cotațiile sunt de natură indicativă, nu ferme.

Perioada critică de prefixing se desfășoară între orele 10:30 și 11:00, timp în care băncile transmit valori orientative. Cotația finală transmisă de fiecare instituție până la ora 11:00 devine cea care intră în calcul.

Aceste valori se transformă apoi în cotații ferme, care trebuie respectate strict în intervalul orar 11:00 - 11:15, moment în care se realizează efectiv împrumuturile între bănci.

Pentru a contextualiza poziția României, Păunescu a realizat o comparație cu indicele european EURIBOR. Există percepția greșită că EURIBOR se calculează exclusiv pe baza tranzacțiilor reale, spre deosebire de ROBOR. El a susținut că această afirmație este adevărată doar parțial. Statisticile corespunzătoare primei jumătăților a anului 2026 relevă faptul că, pentru maturitățile de trei și șase luni, tranzacțiile efective contribuie cu doar 20% la determinarea valorii EURIBOR, restul calculului bazându-se pe alte componente conexe.

Deși ar fi ideal ca piața românească să treacă la un sistem bazat integral pe tranzacții efective, realitatea actuală arată că nici măcar indicele de referință european nu poate fi determinat exclusiv prin această metodă, din cauza volumului insuficient de operațiuni. Piața monetară interbancară înregistrează un număr foarte mic de tranzacții, nefiind suficient de profundă pentru a susține un astfel de mecanism.

Dacă pe piața europeană, unde activează bănci multinaționale de mari dimensiuni, calculul bazat doar pe tranzacții este dificil, cu atât mai puțin este viabil acest model în România.

De aceea, s-a optat pentru principiul cotațiilor, conform reglementărilor europene Benchmark Regulation (BMR), dar cu accent pe cotații ferme care implică o obligație de respectare.