De ce refuză majoritatea românilor să investească, deși inflația le macină economiile

Cine participă efectiv pe piața de capital?

Inflația continuă să erodeze puterea de cumpărare a banilor din conturile bancare, totuși majoritatea cetățenilor din România amână decizia de a-și plasa capitalul pe piețele financiare. Un nou raport elaborat de departamentul de cercetări al ING, cu sprijinul firmei de sondaje Ipsos, dezvăluie că șapte din zece români nu au inițiat nicio formă de investiție, deși sunt bine conștienți de efectele negative ale scumpirilor asupra pachețelor lor economice.

Această reticență persistă în ciuda faptului că aproape jumătate dintre participanții la studiu recunosc că nu este necesară o sumă imensă pentru a debuta în lumea investițiilor, considerând că o rezervă de urgență egală cu doar jumătate din venitul lunar al familiei este suficientă pentru a crea o bază solidă.

Situația financiară curentă a majorității gospodăriilor pare a fi principalul obstacol. Datele colectate indică faptul că 51% dintre intervievați declară că au dificultăți majore sau se descurcă greu cu acoperirea cheltuielilor zilnice. Această proporție este semnificativ mai mare decât media înregistrată la nivel european, unde procentul se situează la 44%. Deși această constrângere bugetară este evidentă, atitudinea față de pragul minim necesar pentru a investi rămâne relativ modestă.

Aproape jumătate din populație (46%) susține că nu trebuie să aibă o stivă de bani enormă pentru a începe, ceea ce sugerează o deschidere latentă, blocată însă de lipsa lichidității imediate.

Când ne referim la participarea efectivă pe piața capitalurilor, diferențele față de standardele continentale sunt clare. Doar 29% dintre români dețin în prezent acțiuni, obligațiuni, fonduri de investiții sau certificate de tranzacționare (ETF-uri), în timp ce media europeană este de 41%. Totuși, optimismul nu lipsește complet: 30% dintre respondenții din România admit că nu au făcut niciodată o astfel de mișcare, dar manifestă disponibilitatea de a o face în viitor.

Valentin Tătaru, economistul-șef al ING Bank România, analizează aceste rezultate subliniind că bătălia nu este una de convingere, ci de eliminarea fricilor. Pentru mulți, actul investițional devine posibil doar după ce s-a construit un tampon financiar robust și s-a dobândit o înțelegere clară a riscurilor implicite.

Expertul menționează că investițiile nu ar trebui să fie exclusivitatea celor bogati, ci un proces gradual, adaptat la posibilitările fiecărui individ, unde perspectiva pe termen lung contează mai mult decât mărimea sumei inițiale, permițând astfel valorificarea compunerii procentuale în timp.

Barierelor psihologice și informative le dedică o atenție deosebită raportul.

Peste o treime din români (40%) justifică inactivitatea prin insuficiența economiilor, 35% citează teama de a pierde bani (risc) ca motiv principal, iar 33% se simt dezorientați din cauza lipsei cunoștințelor specifice.

Două elemente par a putea schimba ecuația: accesul la produse financiare cu costuri reduse și complexitate scăzută, aspect menționat de aproape jumătate din participanți, și dorința de a se consulta specialiști.

Cât de complexă este relația cu riscul?

Concret, 48% ar dori ajutorul unui expert pentru a înțelege mecanismele de funcționare ale produselor, iar 47% pentru a compara diferitele oferte disponibile pe piață.

Mihai Lazăr, liderul echipei de investiții la ING Bank România, completează analiza notând că, deși mulți înțeleg că simpla depunere a banilor la bancă nu mai asigură obiectivele financiare pe termen lung, aceștia au nevoie de mai multă securitate emoțională și claritate înainte de a acționa.

Facerea investițiilor mai intuitive și integrabile în rutina zilnică ar putea extinde cercul investitorilor activi.

Relația cu riscul este complexă. Există o tendință clară de a căuta stabilitatea: 61% dintre români preferă o investiție sigură, chiar dacă randamentul este mai mic, în detrimentul uneia cu potențial de câștig ridicat, dar și volatilitate mare.

Simultaneously, 6 din 10 recunosc paradoxal că a nu investi este, în sine, un risc, deoarece inflația erodează constant valoarea reală a economiilor. Mai mult, 51% sunt dispusă să accepte fluctuațiile temporare ale valorii portofoliului pentru a menține o parte din capital investit pe parcursul mai multor ani.

Cu toate acestea, rezistența la pierderi rămâne fragilă: 46% dintre respondenți admit că ar fi tentați să vândă titlurile dacă acestea ar înregistra o scădere de 10% în doar câteva luni, ilustrând o toleranță limitată la șocurile de piață.

Dimensiunea viitoare a veniturilor, adică pensiile, joacă un rol crucial în calculul deciziilor de azi. O majoritate covârșitoare, 69%, consideră că sistemul public de pensii este sub o presiune enormă și prognozează că nu va mai putea oferi în viitor același nivel de venit ca în prezent.

Același sentiment de prudență este susținut de 65% dintre români, care consideră vitală pregătirea financiară independentă pentru perioada post-laboral.

În ciuda acestei conștientizări, există încă o ancore în sistemul de stat: 37% se așteaptă ca resursele totale disponibile la pensionare să fie suficiente, iar doar un terț din populație crede că pensia de bază va acoperi integral nevoile lor pe toată durata pensionării.

În final, peisajul perceptiv al claselor de active relevă o preferință puternică pentru instrumentele tradiționale și cunoscute. Aurul ocupă primul loc în ierarhia preferințelor românilor când vine vorba de randamente percepute, reflectând o atracție constantă spre activele tangibile și sigure, în detrimentul formelor mai abstracte de investiții.

Această orientare spre familiaritate subliniază necesitatea unei educații financiare continue, care să poată echilibra instinctul de siguranță cu oportunitățile oferite de diversificare.