De ce BNR a lăsat dobânda la 6,5% chiar și în octombrie?
# De ce inflația se ridică din nou?
În data de 9 octombrie 2026, la orele 00:05, Ziarul Financiar a publicat un articol detaliat în care se prezintă argumentele BNR‑ului pentru decizia de a păstra rata de dobândă-cheie la 6,5 % pe termenul viitor. În consecință, băncile centrale, guvernatorul Mugur Isărescu și consiliul de conducere au explicat modul în care evoluțiile macro‑economice și inflaționiste actuale susțin această alegere.
Potrivit evaluărilor recente, indicele anual al inflației este pe o cale ascendentă până la sfârșitul anului în curs.
# Ce se întâmplă cu presiunile dezinflaționiste pe termen mediu?
Această creștere se datorează, în primul rând, așteptărilor privind prețurile energiei și combustibilului, care continuă să fie afectate de tensiunile din Orientul Mijlociu și de seceta severă.
Mai mult, se observă o mărire a cotelor pentru alte materii prime, inclusiv cele din sectorul agroalimentar, iar evoluția cursului de schimb al leului contribuie, de asemenea, la acest efect.
# Cum a evoluat inflația în primele luni ale trimestrului?
În timp ce inflația se așteaptă să rămână ridicată pe termen scurt, se anticipează că presiunile de scădere a prețurilor vor deveni mai evidente pe termen mediu. Aceste presiuni provin în special din cererea agregată, care va fi corectată prin măsuri bugetare inițiate în 2025 și care vor continua în 2026. Aceste ajustări vor avea, de asemenea, un impact pozitiv asupra așteptărilor inflaționiste și vor ajuta la redresarea deficitului extern.
Inflația anuală a înregistrat o scădere semnificativă în primele două luni ale trimestrului T3/2026.
# Și inflația de bază? Cum stă activitatea economică? Inflația anuală CORE2 ajustată a scăzut și ea în primele două
În iulie, rata a scăzut la aproximativ 8,2 %, iar în august la circa 6,2 %, comparativ cu 10,4 % în iunie. Această scădere se datorează epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului de preț al energiei electrice și a majorării TVA-ului și a accizelor în 2025.
Datele și analizele recente arată o redresare a activității economice în T3/2026 în comparație cu T2/2026. Această redresare este, în parte, datorată performanțelor agricole, însă PIB-ul a înregistrat o deteriorare față de T3/2025. Evoluțiile majoritar omogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectorului major contribuie la această tendință.
# Cum evoluează creditul privat?
Dinamica anuală a creditului privat și-a încetinit creșterea lentă comparativ cu începutul anului curent. În august 2026, rata a scăzut la 8,2 % (în iunie, 8,4 %).
# Ce riscuri pesă de la frontiere politice?
Creșterea ușoară a creditului în lei a fost, în mare parte, contrabalansată de o încetinire semnificativă a creșterii în termeni anuali a creditului în valută, în special pe segmentul companiilor.
În contextul instabilității politicii interne, există incertitudini majore legate de măsurile pe care guvernul le poate adopta pentru a continua consolidarea bugetară după 2026, conform Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Uniunea Europeană și procedurilor de deficit excesiv. Aceste incertitudini, împreună cu riscurile semnificative legate de conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică, pot afecta puterea de cumpărare și încrederea consumatorilor, precum și activitatea și profiturile firmelor.
# Cum ajută fondurile UE și reformele structurale?
Conflictul din Orientul Mijlociu și războiul din Ucraina au un impact direct asupra economiilor și inflației la nivel european și mondial. Aceste evenimente influențează percepția de risc față de regiune, ceea ce poate duce la creșterea costurilor de finanțare și la afectarea dinamicii economice.
În această situație, absorbția și utilizarea maximă a fondurilor europene sunt esențiale pentru contrabalansarea efectelor contracționiste ale consolidării bugetare, precum și pentru atenuarea impactului conflictului din Orientul Mijlociu și al războiului din Ucraina. De asemenea, aceste fonduri facilitează realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv tranziția energetică.
# Ce spun deciziile BCE și Fed?
Deciziile de politică monetară ale Banca Centrală Europeană (BCE) și ale Federal Reserve (Fed) sunt extrem de relevante în această perioadă, alături de atitudinea băncilor centrale din regiune. Aceste decizii influențează direct randamentul și stabilitatea financiară în România și în Europa în ansamblu.
Conform analizei prezentate, menținerea dobânzii-cheie la 6,5 % reflectă o echitare între presiunile inflacioniste pe termen scurt și așteptările de reducere a presiunilor pe termen mediu, în contextul incertitudinilor externe și interne care continuă să modeleze mediul economic.