Curtea Supremă obligă guvernul să plătească magistraților drepturile salariale, adăugând 1 mld. euro la deficit

În ultimele decenii, peste 400

Într-o decizie care marchează un moment decisiv pentru statul de drept, Curtea Supremă a confirmat că guvernul trebuie să acorde plata integrală a drepturilor salariale restante ale magistraților, incluzând corectarea bugetară necesară. Astăzi, 15 octombrie 2026, secția de contencios administrativ și fiscal a pronunțat o hotărâre definitivă și executorie, în care a menținut hotărârea Curții de Apel București din 5 mai. Decizia exprimă clar că autoritatea executivă nu poate neglija obligațiile legale impuse de lege și de hotărâri judecătorești definitive, iar neexecutarea acestora reprezintă o încălcare a principiilor fundamentale ale statului de drept.

Un fir de argumentație clar și neîntrerupt

În comunicatul său oficial, Curtea a subliniat că guvernul nu are dreptul de a refuza să asigure resursele necesare pentru a satisface decizia judecătorească. În plus, curtea a indicat că conduita guvernului, în special în perioada în care a fost la putere, a continuat într-un mod ostentativ a neexecutării obligațiilor salariale. Se accentuează faptul că respectarea Constituției, a legii și a hotărârilor judecătorești definitive nu poate fi condiționată de voința politică, de prioritățile bugetare sau de alte considerații de oportunitate. Aceste principii sunt esențiale pentru menținerea unui stat de drept în care legea este suprema.

Un real „tergiversare” a fondurilor

Guvernul a fost acuzat de „tergiversări nejustificate” în ceea ce privește fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale. Curtea a afirmat că autoritatea executivă trebuie să respecte obligațiile legale în mod strict, fără a se subordona unor criterii de oportunitate politică sau bugetară. În esență, autoritatea executivă dispune de puteri de elaborare și execuție bugetară, dar acest rol trebuie să fie exercitat în limitele Constituției.

Statutul salarial al magistraților și criza bugetară

În ultimele decenii, peste 400.000 de persoane au solicitat recunoașterea unor drepturi salariale în instanță. Una dintre cele mai semnificative categorii afectate sunt cadrele didactice, care au prezentat peste 171.000 de dosare. Aceste dosare au rezultat din nerespectarea Legii nr. 221/2008 privind creșterile salariale în sectorul învățământului, care a fost neexecutată în perioadele de criză financiară internațională. Sumele obținute în instanță au fost, ulterior, re-eșalonate, iar această re-eșalonare a avut ca rezultat o diminuare a salariilor cu 25%.

Statistici și realitatea sistemică

Curtea a reamintit că aceste cifre nu trebuie interpretate ca o simplă dispută între guvern și magistrați. În realitate, ele reflectă o disfuncționalitate sistemică a cadrului normativ și a conduitei autorităților publice în ceea ce privește respectarea obligațiilor legale. De asemenea, se subliniază că nu este vorba despre privilegii, ci despre executarea unor drepturi recunoscute prin lege și confirmate de instanțele judecătorești.

Cererea de fonduri și decizia finală

Cererea de fonduri și decizia finală

În rolul său de ordonator principal de credite al instanțelor judecătorești, Curtea a solicitat alocarea fondurilor necesare pentru a satisface obligațiile restante față de personalul instanțelor. Această solicitare a fost aprobată în decizia finală, care este definită și executorie. Autoritatea trebuie să respecte această decizie în condițiile legii, fără a se subordona unor decizii administrative discreționare.

Concluzia și impactul asupra bugetului

La sfârșitul lunii martie, Curtea a inițiat o plângere prealabilă către guvern și Ministerul Finanțelor pentru refuzul de a asigura fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale. În cazul în care această plângere nu ar fi rezolvată favorabil, Curtea ar fi sesizat instanța de contencios administrativ. Ulterior, Curtea a sesizat Curtea de Apel București pentru a obliga guvernul să achite 4,8 miliarde de lei, reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități.

Mecanismul de majorare a salariilor

Mecanismul prin care magistrații și-au majorat veniturile a fost bazat pe un indicator de referință sectorială (VRS). Salariile magistraților erau calculate în funcție de un VRS de 605 lei sau 484 lei, în funcție de poziție. În cazul în care unii magistrați primeau salarii mai mici, aceștia au intentat acțiuni în instanță pentru a obține un nivel uniform de VRS. În rezultatul final, s-a ales cel mai ridicat nivel, ceea ce a dus la aproximativ 20.000 de procese în care s-au cerut veniturile majorate la valoarea maximă a VRS. În 2023, Curtea a decis că salariile judecătorilor și procurorilor vor fi crescute retroactiv pentru ultimii cinci ani (perioada 2018-2023).

Impactul financiar și deficitul bugetar

Conform Curții, datoria salarială a magistraților a fost generată de o conduită nelegală și irațională din partea guvernului. Datoriile salariale au fost eșalonate prin ordinanțe pe cinci ani, cu tranșe de plată crescătoare spre finalul perioadei. Penalitățile și dobânzile penalizatoare au adăugat peste 21% anual la datoria inițială, agravând încărcătura bugetară. Conduita irațională economic a guvernului a dus la majorări anuale ale obligațiilor de plată cu peste 21% față de o dobândă medie de 7,4% a datoriei publice. Din sumele plătite, 41,5% se întorc la bugetul de stat sub forma contribuțiilor obligatorii și a impozitului pe salarii, fără penalități și accesorii generate de conduita guvernului.

Astăzi, Curtea a confirmat că autoritatea executivă trebuie să respecte hotărârea judecătorească și să asigure fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale ale magistraților. Aceasta reprezintă un pas important în consolidarea statului de drept și în protejarea drepturilor angajaților publici. În același timp, se subliniază că acest eveniment are un impact semnificativ asupra deficitului bugetar, adăugând aproximativ un miliard de euro la deficitul bugetar al României.