Comisia Europeană: Impozitarea se mută de la consum la capital
Ce schimbări fiscale se pregătesc în Europa?
Comisia Europeană a analizat recent tendințele sistemelor fiscale din Uniune, căutând soluții pentru o mai bună conformitate.
Raportul arată o schimbare clară: impozitul pe profit și cel pe venitul persoanelor fizice au câștigat teren, în timp ce taxele de mediu și cele pe proprietate au scăzut.
Această reorientare sugerează o adaptare a politicilor fiscale la realitățile economice actuale, punând accent pe surse de venit mai stabile. De altfel, statele membre au raportat nu mai puțin de 399 de reforme fiscale pentru 2025, un semn clar al dinamismului în modernizarea sistemelor naționale.
Ponderea totală a impozitelor în PIB-ul UE a urcat la 39,4% în 2024, o creștere ușoară față de anul precedent.
Această majorare a fost resimțită în 22 dintre statele membre. Impozitele pe veniturile salariale, inclusiv contribuțiile sociale, rămân principala sursă de venituri, aducând 51,5% din totalul fiscal. Urmează impozitele pe consum (26,8%) și cele pe capital (21,6%).
Chiar dacă dependența de impozitarea muncii este încă mare, se observă o diversificare treptată a surselor de venit.
Se schimbă regulile fiscale în Europa!
Instrumentul de sprijin tehnic (IST) a jucat un rol crucial în modernizarea administrațiilor fiscale și în îmbunătățirea conformității.
Aproape un sfert dintre proiectele IST (22%) s-au concentrat pe conformitatea fiscală, iar 21% pe digitalizarea administrației. Aceste inițiative sunt esențiale pentru o colectare mai eficientă a veniturilor și pentru combaterea evaziunii fiscale.
Într-o perioadă în care Europa trebuie să-și canalizeze resursele spre noi priorități strategice, precum competitivitatea și securitatea, politica fiscală rămâne un pilon central al agendei economice și politice a UE.
Un sistem fiscal bine gândit poate susține crearea de locuri de muncă, poate orienta investițiile, stimula inovația și contribui la o societate mai echitabilă și mai durabilă.
Adaptarea la noile realități economice și geopolitice necesită o abordare strategică a fiscalității, care să echilibreze nevoile de finanțare publică cu obiectivele de creștere economică și coeziune socială.