Chiria în București și Brașov ajunge la 40% din salariul mediu net
În segmentul apartamentelor cu două camere, județul Bihor atinge o pondere
Chiria în București și Brașov ajunge la 40% din salariul mediu net
Calculul care determină ponderea chiriei în bugetul locatarului se realizează prin împărțirea sumei cerute lunar la venitul net, cu rezultatul multiplicat cu 100 pentru a obține un procent. Acest indicator relevă cota din venit consumată de închirierea, în timp ce costurile de întreținere, facturile la utilități și ratele de credit existente trebuie analizate separat. Metodologia se bazează pe venitul efectiv, adică suma rămasă după deducerea taxelor și contribuțiilor sociale. În cazul unui buget individual, se ia în considerare doar venitul persoanei care plătește chiria, iar în cazul unui buget comun, se adună veniturile tuturor celor care împart cheltuielile locuinței. Orice comparație cu piața trebuie efectuată pentru aceeași categorie de locuință, fie ea garsonieră, apartament cu două camere sau cu trei camere.
Analiza publicată de Storia raportează raportul dintre chirie și salariul mediu net la nivel local, nu cel legat de veniturile unei gospodării specifice. Studiul se sprijină pe mediile sumelor solicitate în anunțurile publicate în luna de octombrie, acoperind anii 2022, 2023, 2024 și 2025. Aceste date sunt confrontate cu salariile județene furnizate de Institutul Național de Statistică (INS). Pentru luna octombrie a anului 2025, baza de calcul pentru salarii este cea comunicată pentru luna precedentă, adică septembrie 2025. Toate chiriile exprimate în euro au fost convertite în lei prin utilizarea cursului mediu lunar oficial al Băncii Naționale a României (BNR).
Aria de studiu cuprinde Capitala și încă nouă județe: Timiș, Sibiu, Ilfov, Iași, Dolj, Constanța, Cluj, Brașov și Bihor. Clasamentul accesibilității variază în funcție de tipul locuinței. Pentru cererile de chirie înregistrate în octombrie 2025, raportate la salariile din luna anterioară, diferențele între categorii se prezintă astfel: la categoria garsoniere, ponderea cea mai mare se atinge în București și județul Brașov, cu aproximativ 40% din venitul mediu net. Urmate de Timiș la 36%, Ilfov la 35%, Iași la 34%, Cluj la 33%, Constanța la 31%, Sibiu la 30% și Bihor la 29%. Județul Dolj prezintă cel mai redus nivel, de 27%, o valoare explicată în raport prin veniturile din Craiova, reședința județului.
În segmentul apartamentelor cu două camere, județul Bihor atinge o pondere de 61%, deși locuințele de tip garsonieră din aceeași zonă sunt printre cele mai accesibile. București și Cluj înregistreză câte 52%, Brașov și Sibiu câte 51%, iar Iași 44%. La categoria apartamente cu trei camere, județul Ilfov se situiează pe primul loc cu 95%, urmat de Brașov cu 67%, București cu 63%, Cluj cu 59%, Iași cu 54%, Sibiu cu 50% și Timiș cu 48%. Analiza Storia atribuează nivelul ridicat din Ilfov predominanței caselor în structura fondului locativ al județului.
În Capitală, poziția în clasamentul chiriilor contrastează cu cea din piața de achiziție. O altă estimare Storia indică că cumpărarea unei garsoniere necesită echivalentul a 4,3 salarii medii nete anuale, plasând Bucureștiul pe primul loc din punct de vedere a accesibilității achiziției, față de celelalte piețe analizate.
Evoluția salarială joacă un rol esențial în evaluarea accesibilității locuinței, alături de creșterea prețurilor la închiriere. Monica Dudău, directoare de marketing pentru sectorul imobiliar european în OLX Group, operatorul platformelor Storia și OLX Imobiliare în România, a subliniat în cadrul analizei: „În marile orașe ale României, prețurile proprietăților au cunoscut creșteri constante în ultimii ani, ajungând să se dubleze față de nivelul din 2019 în anumite cazuri. Această tendință se răsfrânge direct și asupra prețurilor cerute la închiriere. Comparativ cu evoluția salariului mediu net, în județe precum Iași sau Constanța chiriile au devenit mai accesibile, în timp ce în București sau Brașov este mai dificil să-ți permiți o închiriere decât acum trei ani. Pe de altă parte, există câteva județe în care accesibilitatea a rămas stabilă față de 2022”.
La categoria garsoniere, nivelurile de plecare înregistrate în 2022 erau de 33% în București, 36% în Brașov și 28% în Timiș. Până în 2025, aceastea sunt singurele trei piețe din comparație unde chiria a absorbit o cota mai mare din salariul mediu. Cluj și Ilfov și-au menținut aproximativ aceleași ponderi inițiale. În sens opus, Constanța a pornit de la 40%, Dolj și Bihor de la câte 35%, Iași de la 38%, iar Sibiu de la 33%. În cazul Dolj, scăderea până la nivelul din 2025 este de 8 puncte procentuale. În Sibiu, Iași și Constanța, creșterea salariilor a fost mai rapidă decât cea a chiriilor. Dolj și Iași sunt singurele județe în care accesibilitatea s-a îmbunătățit la toate cele trei categorii de locuințe. Brașov a înregistrat o reducere a ponderii pentru apartamente, deși la garsoniere se observă o evoluție în sens invers.
În afara chiriei, întreținerea și utilitățile ocupă un loc distinct în bugetul lunar
Pentru apartamentele din București și Timiș, variațiile au fost reduse. În Bihor, reperul pentru două camere era de 47% în 2022, înainte de creșterea până la nivelul din 2025. Sibiu și Constanța au prezentat aceeași combinație: o pondere mai mică la garsoniere și una mai mare la apartamentele cu cel puțin două camere, dar cu variații limitate.
În afara chiriei, întreținerea și utilitățile ocupă un loc distinct în bugetul lunar. Aceste cheltuieli pot fi evaluate prin comparație cu structura coșului minim pentru un trai decent, elaborat de Fundația Friedrich Ebert România și Syndex România. Actualizarea pentru luna septembrie 2025 utilizează indicii INS ai prețurilor, având ca bază de comparație luna septembrie 2024. Valorile lunare variază în funcție de componența gospodăriei: pentru o familie cu doi adulți și doi copii, suma necesară este de 11.370 lei, față de 10.450 lei în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 920 lei, respectiv 8,8%. Pentru doi adulți și un copil, suma este de 9.343 lei; pentru doi adulți fără copii, 7.002 lei; iar pentru un adult singur, 4.322 lei. În familia de referință cu doi copii, categoria alimentației a adăugat 181 lei la cheltuiala lunară, iar capitolul achiziției unei locuințe încă 171 lei.
Întreținerea și utilitățile au crescut cu 170 lei, echivalentul unui avans de 22,6%, cel mai mare procent dintre capitolele menționate. Coșul acoperă, pe lângă hrană și adăpost, și alte categorii precum îmbrăcămintea, igiena, educația, sănătatea, transportul, comunicațiile, recreerea și cheltuielile neprevăzute. La evaluarea bugetului pentru chirie, aceste categorii trebuie incluse alături de plata către proprietar, fără a le omite din calculul cheltuielilor lunare.
Gradul de îndatorare măsoară ratele de credit, nu chiria. Pentru calculul datoriilor, formula utilizează totalul obligațiilor lunare, împărțit la venitul net și multiplicat cu 100. În acest total se includ ratele creditelor, leasingul, obligațiile aferente cardurilor și descoperitului de cont, cunoscut și ca overdraft. La evaluarea unui împrumut nou, se adaugă rata estimată a acestuia. Un exemplu publicat de Financer pornește de la un venit net de 5.000 lei. O rată auto de 800 lei și o plată minimă de 200 lei pentru card înseamnă obligații existente de 1.000 lei. Adăugarea unei rate de 1.250 lei ridică totalul la 2.250 lei. Operația 2.250 împărțit la 5.000, înmulțit cu 100, conduce la un grad de îndatorare de 45%. Ghidul Financer indică un reper de 40% din venitul net pentru creditele de consum și cele ipotecare denominate în lei, respectiv 45% pentru achiziția primei locuințe în lei.
Pentru creditele în euro, ghidul prezintă praguri de 20% pentru creditele ipotecare standard și 25% pentru achiziția primei locuințe. Aceste valori sunt cele prezentate de ghid, nu reguli legale verificate aici pe baza unui document oficial. Ele privesc obligațiile de credit și nu reprezintă recomandări privind cota din venit alocabilă chiriei. Nici intervalele de confort utilizate pentru datorii nu trebuie transferate automat asupra bugetului locuinței.
Înaintea unei cereri de credit, verificarea bugetului include și cardurile nefolosite, deoarece limita aprobată poate conta în evaluarea obligațiilor. În cazul unui împrumut solicitat împreună cu partenerul, sunt analizate atât veniturile, cât și datoriile ambilor solicitanți. Achitarea obligațiilor aferente cardurilor și descoperitului de cont poate reduce gradul de îndatorare. Refinanțarea sau prelungirea perioadei de rambursare poate coborî rata lunară, dar o durată mai mare poate însemna o dobândă totală mai ridicată.
Pentru comparația cu alte capitale europene, HotNews a utilizat Property Index 2025, realizat de Deloitte pe baza chiriilor medii din 2024, și veniturile nete disponibile pe platforma Numbeo. Raportul Deloitte exprimă chiria pe metrul pătrat util; pentru estimările pe tip de locuință, HotNews a folosit suprafețele din Anexa 1 a Legii locuinței nr. 114 din 11 octombrie 1996: 37 mp pentru garsoniere, 52 mp pentru două camere și 66 mp pentru trei camere. În această estimare, o garsonieră din București avea o chirie lunară de 381 euro. Dintre capitalele comparate, numai Sofia se situa mai jos, cu 296 euro. Budapesta ajungea la 444 euro, Bratislava la 570 euro, Praga la 611 euro, Roma la 644 euro și Varșovia la 931 euro. Paris și Madrid depășeau fiecare 1.000 euro. Viena avea un nivel estimat de 400 euro, explicat prin ponderea mare a locuințelor sociale municipale.
La Berlin, valoarea era de 681 euro; aici contribuie atât locuințele sociale, cât și mecanismul de limitare a majorării chiriilor, denumit Mietpreisbremse.
Raportarea acestor sume la veniturile de pe Numbeo plasează Bucureștiul la aproape 28%, față de 18% în Sofia, 26% în Praga și câte 29% în Budapesta și Roma. Berlin are 26%, iar Viena 11%. La capătul superior al comparației se află Paris cu 31%, Varșovia cu 32%, Madrid cu 38% și Lisabona cu 46%. Pentru alegerea reperului de buget, anul și metoda trebuie păstrate împreună cu procentul, deoarece comparația europeană folosește date diferite față de cea județeană.