BNR stabilește dobânda-cheie la 6,5% în ciuda creșterii inflației la 6,94%
Inflația de bază CORE2 ajustat, care exclude prețurile administrate
Autoritățile monetare române au decis să păstreze rata dobânzii cheie la nivelul de 6,5% pe an. Această măsură este luată într-un moment în care presiunile inflaționiste se intensifică, iar ritmul inflației anuale a atins 6,94% în luna octombrie a anului 2026. Paralel, economia națională continuă să fie afectată de o activitate slabă și de o scădere a consumului populației. În plus, Consiliul de Administrație al BNR a optat pentru menținerea neschimbate a celorlalte dobânzi de politică monetară. În consecință, dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) se menține la 7,5% anual, iar cea pentru facilitatea de depozit rămâne fixată la 5,5% anual. De asemenea, banca centrală nu a efectuat nicio modificare la nivelurile rezervelor minime obligatorii aferente pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Potrivit comunicatului BNR, această decizie a fost fundamentată pe baza evaluărilor și datelor disponibile, într-un context marcat de incertitudini ridicate. Obiectivul central al băncii centrale rămâne asigurarea stabilității prețurilor pe termen mediu, fără a ignora ținta unei creșteri economice sustenabile. Instituția accentuează necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice și a implementării reformelor structurale, inclusiv prin utilizarea eficientă a fondurilor europene, pentru întărirea stabilității economice și creșterea rezilienței față de șocuri externe.
Analiza datelor relevă o revenire a inflației pe o panta ascendentă. În luna septembrie, rata anuală a inflației a urcat la 6,61%, față de 6,17% în august, în principal din cauza scumpirii combustibililor și gazelor naturale. Această tendință s-a prelungit și în octombrie, când indicatorul a ajuns la 6,94%, influențat în mod decisiv de creșterea prețurilor la combustibili și produse alimentare. Totuși, la nivel de trimestru al treilea, s-a înregistrat o scădere semnificativă a inflației față de valoarea de 10,42% din luna iunie. Această ajustare a fost determinată de dispariția efectelor statistice generate de eliminarea plafonării prețului energiei electrice și de creșterile de TVA și accize aplicate în iulie și august 2025.
Inflația de bază CORE2 ajustat, care exclude prețurile administrate, cele volatile și produsele afectate de factori externi, s-a menținut la 6,2% în septembrie, un nivel similar cu cel din august, dar cu 2,1 puncte procentuale mai mic decât la sfârșitul trimestrului precedent. BNR atribuie această evoluție efectelor statistice ale majorărilor de impozite indirecte din 2025, scăderii cotațiilor unor produse agroalimentare și temperării cererii de consum. În paralel, alte presiuni asupra prețurilor au provenit din scumpirea energiei și combustibililor, deprecierea leului, creșterea tarifelor de telecomunicații și a prețurilor polițelor RCA.
În acest context, deficitele comercial și de cont curent au accelerat în termeni anuali
În privința activității economice, datele statistice confirmă o stagnare în al doilea trimestru al anului 2026, după o scădere de 0,1% în primele trei luni ale anului, față de trimestrul anterior. Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, economia a înregistrat o reducere de 0,2% în al doilea trimestru, în contrast cu un declin de 1,2% în primul trimestru. Această evoluție a fost susținută de revenirea investițiilor, în timp ce consumul gospodăriilor populației și-a accentuat scăderea în termeni anuali.
BNR observă o redresare moderată a activității economice în a doua jumătate a anului, sprijinită parțial de contribuția sectorului agricol, dar estimează că evoluția PIB-ului în al treilea trimestru va fi inferioară celei din perioada corespunzătoare a anului precedent. La nivelul sectoarelor cheie, vânzările cu amănuntul au redus ritmul anual de scădere în al treilea trimestru, construcțiile au înregistrat creșteri anuale de două cifre în iulie și august, iar producția industrială și-a temperat declinul. În schimb, dinamica importurilor a continuat să crească, în timp ce exporturile au păstrat un ritm anual constant.
În acest context, deficitele comercial și de cont curent au accelerat în termeni anuali, atingând în primele opt luni ale anului 2026 niveluri superioare celor din perioada similară a anului trecut. Pe piața muncii, numărul salariaților a continuat să scadă în iulie și august, în timp ce rata șomajului BIM a coborât la 6,4% în al treilea trimestru, față de o medie de 6,8% în trimestrul anterior. Totuși, sondajele monitorizate de BNR indică o scădere a intențiilor de angajare în octombrie și o revenire a deficitului de forță de muncă raportat de companii.
În ceea ce privește creditarea, ritmul anual de creștere a finanțărilor acordate sectorului privat s-a menținut la 8,2% în septembrie. Creditele în lei au continuat să crească într-un ritm lent, în timp ce finanțările în valută au temperat dinamica. Împrumuturile în moneda națională reprezentau 66,8% din totalul creditului acordat sectorului privat.
Următoarea ședință a Consiliului de Administrație al BNR dedicată politicii monetare este programată pentru data de 19 ianuarie 2027.