BNR menține rata dobândei cheie la același nivel din cauza inflației

BNR menține rata dobânzii la nivel actual!

Inflația a suferat o reducere bruscă în primele săptămâni ale trimestrului III din 2026, conform estimărilor, ajungând la 8,16 procente în luna iulie și la 6,17 procente în august, față de 10,42 procente în luna anterioară. Această scădere este atribuită dispariției efectelor directe ale eliminării plafonului de preț pentru electricitate, precum și majorărilor cotelor de TVA și accize din aceeași perioadă a anului precedent.

Șocurile de ofertă din iulie-august 2025 au avut un impact de bază dezinflaționist, resimțit puternic în dinamica prețurilor energiei. Prețurile la uleiurile folosite în lubrifacție (LFO) au continuat să scadă, compensând parțial scumpirea combustibililor, determinată de creșterea cotației petrolului.

Inflația core (CORE2) a scăzut, de asemenea, la 6,2 procente în august, de la 8,3 procente în iunie, influențată de efectele majorării impozitelor indirecte, scăderea prețurilor produselor agroalimentare și slăbirea cererii.

Tarifele de telecomunicații, prețurile polițelor RCA și scumpirea combustibililor au exercitat presiuni contrare, susținute de așteptările inflaționiste pe termen scurt. Indicatorul armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a coborât la 6,3 procente în august 2026, de la 9,2 procente în iunie. Rata medie anuală a inflației IPC s-a redus la 9,5 procente în august, de la 9,8 procente în iune, iar cea bazată pe IAPC a rămas stabilă la 8,6 procente.

Activitatea economică a stagnat în trimestrul II 2026, după o scădere de 0,1 procente în trimestrul I. Acest trend sugerează o prelungire a deficitului de cerere agregată. Comparativ cu anul anterior, contracția s-a atenuat la -0,4 procente în trimestrul II, de la -1,2 procente în trimestrul I, datorită unui salt în formarea brută de capital fix.

Consumul gospodărilor a continuat să scadă, iar exportul net a devenit din nou un factor de contracție, deoarece importurile au crescut mai rapid decât exporturile. Deficitul balanței comerciale și al contului curent au înregistrat creșteri, întrerupând tendințele de scădere din ultimele 12-16 săptămâni, ca urmare a înrăutățirii cursului de schimb. Datele recente indică o redresare a activității în trimestrul III, susținută de agricultură, deși PIB-ul ar putea continua să scadă față de anul anterior.

Vânzările cu amănuntul au atenuat declinul, dar cele auto-moto s-au agravat în iulie, iar serviciile au continuat să contracteze.

Lucrările de construcții au scăzut abrupt în iulie, iar producția industrială s-a agravat. Exporturile au scăzut mai mult decât importurile în iulie, determinând un deficit comercial ușor negativ.

Deficitul de cont curent s-a mărit considerabil, datorită deteriorării balanțelor de venituri. Pe parcursul primelor șapte luni din 2026, deficitul comercial a scăzut ușor, dar cel de cont curent a crescut marginal.

Pe piața muncii, numărul salariaților a scăzut în iunie și iulie 2026.

Rata șomajului BIM a revenit la 6,4 procente în iulie-august, de la media de 6,8 procente din trimestrul II. Dinamica salariului brut nominal s-a accelerat în iulie, influențată de majorarea salariului minim, rămânând totuși scăzută istoric. Costul unitar cu forța de muncă din industrie a crescut considerabil.

Sondajele arată o redresare a intențiilor de angajare în trimestrul III, după două trimestre de scădere, dar deficitul de forță de muncă a ajuns la un minim de șase ani, cauzat de evoluțiile din industrie și construcții.

Cotațiile pe piața monetară interbancară au rămas liniare în august și începutul septembrie, urmat de ajustări ascendente în primele zile ale lui octombrie.

Randamentele titlurilor de stat au fluctuat în septembrie și au crescut semnificativ din cauza conflictului din Orientul Mijlociu și a incertitudinilor politice interne, corectându-se parțial în octombrie.

Cursul leu-euro a crescut în septembrie, urmat de o mișcare abruptă la finele lunii și începutul lui octombrie, stabilizându-se pe un nivel nou.

Creșterea creditului sectorului privat a încetinit, scăzând la 8,2 procente în august 2026, de la 8,4 procente în iunie, deoarece încetinirea creditului în valută a depășit creșterea celui în lei. Ponderea creditului în lei a rămas constantă la 66,8 procente.

Inflația este așteptată să urce până la finalul anului, din cauza scumpirii combustibililor, energiei și materielor prime, inclusiv agroalimentare, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu și secetei.

Presiuni dezinflaționiste vor apărea pe termen lung din partea cererii agregate, sub influența corecției bugetare inițiate în 2025. Incertitudini persistă legat de politica internă și măsurile de consolidare bugetară viitoare, conform planului convenit cu Comisia Europeană.

Consiliul Guvernatorilor BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul actual, ca urmare a evoluției inflației și a incertitudinilor economice.

Decizia reflectă o abordare prudentă, având în vedere că, deși inflația s-a temperat recent, presiunile de preț persistă în anumite sectoare.

Semnalele mixte pentru T3 2026?

Membrii Consiliului au optat pentru păstrarea ratei dobânzii la facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 procente pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 procente pe an.

De asemenea, au decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Această stabilitate a parametrilor monetari este menită să sprijine transmiterea politicii monetare către economie, în pofida volatilității din mediul extern.

Scăderea inflației observată în trimestrul III 2026 este în mare parte un fenomen statistic, rezultatul efectelor de bază. În iulie-august 2025, eliminarea plafonului prețurilor la energie și majorarea taxelor au creat o creștere temporară a prețurilor. Comparând aceleași luni din 2026 cu 2025, bazele de calcul au fost mai înalte, ceea ce a dus automat la o rată de inflație mai mică, chiar dacă prețurile curente au continuat să crească.

Componentele exogene ale Indicelei Prețurilor de Consum (IPC), în special energia, au fost cele mai afectate de acest efect. Deși prețurile LFO au scăzut, acest lucru a fost insuficient pentru a contracara scumpirea benzinei și motorinei, determinată de prețul petrolului la nivel global. Această dinamică a contribuit la reducerea inflației totale, dar a lăsat loc de băgat în seamă presiunile persistente din alte sectoare.

Inflația core, care exclude elementele volatile, a demonstrat o tendință similară de scădere, de la 8,3 procente în iunie la 6,2 procente în august. Aceasta este explicată prin efectul de bază al majorării TVA și accizelor din 2025, precum și prin scăderea prețurilor produselor alimentare. Totuși, tarifele de telefonie, internet și asigurările auto (RCA) au pus presiuni contrare, menținând o anumită rigiditate a prețurilor. Așteptările inflaționiste ale consumatorilor și firmelor rămân ridicate, ceea ce poate împiedica o stabilizare completă a prețurilor. Indicatorul IAPC, util pentru comparații la nivel european, a confirmat această tendință de ameliorare, coborând la 6,3 procente în august.

Media anuală a inflației IPC s-a redus la 9,5 procente, iar cea bazată pe IAPC a rămas la 8,6 procente, indicând o persistență a problemelor structurale.

Situația economică reală este complexă. Stagnarea din trimestrul II 2026, după o mică scădere în trimestrul I, sugerează că economia nu reușește să genereze creștere suficientă. Reducerea deficitului de cerere agregată este o consecință a acestei stagnări. Deși comparativ cu anul trecut, scăderea PIB-ului s-a atenuat la -0,4 procente, acest lucru se datorează unei investiții mai mari în capital fix, nu unei recuperări generale.

Consumul populației continuă să fie un factor de frânare, iar balanța comercială s-a deteriorat, deoarece importurile au crescut mai repede decât exporturile. Această evoluție a dus la o creștere a deficitului de cont curent, o situație îngrijorătoare pentru sustenabilitatea externală a țării.

Semnalele pentru trimestrul III 2026 sunt mixte.

Agricultura a adus o contribuție pozitivă, datorită unei recolte bune, dar restul economiei rămâne slab. Comerțul cu amănuntul a arătat o mică îmbunătățire, dar sectorul auto-moto a suferit o nouă scădere. Serviciile au continuat să se micșoreze, iar construcțiile au înregistrat o prăbușire a volumului de lucrări în iulie.

Industria a continuat să piardă teren. Pe partea externă, exporturile au scăzut mai mult decât importurile, ceea ce a agravat deficitul comercial. Deteriorarea balanței de venituri, posibil din cauza remitențelor sau a investițiilor străine directe, a amplificat deficitul de cont curent.

Piața muncii prezintă o imagine de ajustare. Numărul de angajați a scăzut ușor în ultimele luni, indicând o rigiditate a pieței. Rata șomajului a revenit la 6,4 procente, un nivel mai bun decât media din trimestrul II. Salariiile nominale au crescut, dar puterea de cumpărare reală rămâne limitată. Costurile muncii în industrie au crescut rapid, ceea ce pune presiune asupra profitabilității firmelor. Companiile intenționează să angajeze pe termen foarte scurt, dar se plâng de lipsa de forță de muncă calificată, în special în industrie și construcții.

Această discrepanță între ofera și cererea de muncă este un obstacol pentru productivitate.

Pe piețele financiare, stabilitatea relativă a fost urmată de volatilitate. Dobânzile interbancare au rămas constante, apoi au crescut ușor în octombrie.

Titlurile de stat au avut fluctuații mari în septembrie, ca reacție la tensiunile din Orientul Mijlociu și la instabilitatea politică internă. Investitorii au cerut un premiu de risc mai mare, urmat de o corecție în octombrie. Leul s-a depreciat față de euro, înregistrând o scădere bruscă la sfârșitul lui septembrie, ceea ce a afectat importurile și a susținut inflația.

Creditele acordate sectorului privat au încetinit ritmul de creștere, în special cele în valută, ceea ce sugerează o precauție a băncilor în a finanța companiile.

Proiecțiile pentru restul anului indică o creștere a inflației, cauzată de șocuri externe de prețuri. Conflictul din Orientul Mijlociu și seceta severă din acest an vor menține prețurile la energie și alimente la niveluri ridicate.

Cursul de schimb al leului, dacă va continua să se deprecieze, va amplifica aceste efecte. Pe termen lung, se așteaptă o normalizare a inflației, impulsată de o cerere agregată mai slabă și de corecția bugetară. Guvernul și-a angajat să reducă deficitul bugetar, o măsură care va limita cheltuielile publice și, implicit, inflația.

Totuși, incertitudinile politice și posibilele măsuri suplimentare de austeritate pot altera această traiectorie. BNR va monitoriza atent evoluțiile, fiind pregătit să acționeze dacă inflația va devia de la ținta sa. Menținerea doborânilor la nivelul actual este o decizie echilibrată, care permite economiei să se adapteze la șocuri, fără a stimula excesiv inflația.