BNR menține dobânda cheie la 6,5% pe an în contextul inflației

Schimbări notabile pe piața financiară recent!

Banca Națională a României a decis să păstreze nealterată rata dobânzii de referință la nivelul de 6,5% pe an, o mișcare determinată de persistența presiunii inflaționiste. Deși indicatorii macroeconomici au arătat anumite ameliorări recente, instituția monetară consideră că este necesar un ton conservator pentru a gestiona riscurile identificate.

Situația prețurilor s-a modificat substanțial în ultimele luni. În luna august, indicele inflației a înregistrat o valoare de 6,2%, o scădere remarcabilă comparativ cu cifra de aproape 11% consemnată la finalul primăverii.

Această retragere a fost facilitată de ieșirea din calculul bază de raportare a efectelor scumpirii facturilor la energie electrică și a majorării taxelor impuse consumatorilor în perioada varii anului precedent.

Totuși, prognoza oficială indică o continuă creștere a inflației până la închiderea anului. Principalele motive sunt majorarea prețurilor la combustibili și energie, dar și escaladarea costurilor materiilor prime, categoria în care se includ și produsele agroalimentare. Aceste fenomene sunt amplificate de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu și de pierderea valorii monedei naționale față de valutile majore.

Pe termen mai lung, autoritățile monetare prevăd apariția unor forțe de dezaccelerare a inflației, provenind din fundamentale economice. Acestea vizează în special cererea agregată, care ar trebui să fie temperată de procesul de corecție bugetară demarat în 2025 și susținut în prezent. Măsurile de austeritate fiscală ar avea, în consecință, un efect pozitiv asupra modului în care agenții economici anticipează prețurile viitoare, contribuind astfel la reducerea deficitului din balanța de plăți curentă.

Pe piața financiară, s-au observat schimbări notabile în ultimul timp. Cotațiile interbancare au început să crească încă de la jumătatea lunii septembrie. Randamentele titlurilor de stat pe maturități medii și lungi au oscilat puternic în prima jumătate a aceleiași luni, urmând apoi o urcare bruscă. Această mișcare a fost alimentată de conflictul regional și de incertitudinile generate de conjunctura politică internă, dar s-a revinut parțial în primele zile ale lunii octombrie.

Paralel, cursul de schimb dintre leu și euro a înregistrat o apreciere constantă la începutul toamnei, urmată de o creștere abruptă la finalul lunii septembrie și începutul lui octombrie, stabilizându-se ulterior pe un nivel superior.

Analizând activitatea economică, banca centrală a identificat o stagnare a produsului intern brut în al doilea trimestru, după o mică scădere de 0,1% în trimestrul anterior. Se estimează că tendința de reducere a deficitului de cerere agregată s-a prelungit, deși într-un ritm moderat.

Pe o bază anuală, contractarea economiei s-a diminuat de la -1,2% la -0,4%, un progres asigurat de dinamizarea investițiilor și de încetinirea ritmului de scădere a consumului.

Imagine mixtă pe piața muncii?

Activitatea s-a revigorat probabil în al treilea trimestru față de cel precedent, beneficiind în special de rezultatele sectorului agricol. Cu toate acestea, comparativ cu aceeași perioadă din anul trecut, se anticipatează o evoluție negativă a PIB-ului.

În detaliul sectorial, vânzările de retail și-au mai atenuat reculul, în timp ce segmentul auto-moto a continuat să piardă teren, iar serviciile prestate persoanelor fizice și-au prelungit trendul descendent. Lucrările de construcții au înregistrat un declin în luna august, contrar producției industriale, care a reușit să-și micșoreze amplitudinea scăderii.

Balanța conturilor curente a suferit o deteriorare accelerată pe termen anual, cauzată de încetinirea exporturilor și de o degradare severă a balanței de venituri și cheltuieli.

Piața muncii prezintă o imagine mixtă. Numărul angajaților cu contract a continuat să se erodeze ușor, însă rata șomajului a coborât la 6,4% anual, sub media de 6,8% din al doilea trimestru.

Creșterea salariilor a avut un impuls în luna iulie, datorită majorării cotei minime de muncă, chiar dacă ritmul global rămâne modest în raport cu istoria recentă.

Economiiștii din băncile comerciale susțin că o relaxare a politicii monetare, prin reducerea dobânzii cheie, este probabilă în al doilea sau al treilea trimestru din anul viitor, condiție fiind normalizarea inflației. Orice scădere a ratelor este, totuși, supusă unui test dublu: menținerea stabilității politice și aplicarea unei politici fiscale prudente, axate pe controlul deficitului bugetar.

BNR subliniază existența unor riscuri majore, atât interne, cât și externe. Intern, necesitatea continuării reducerii deficitului bugetar generează incertitudini, mai ales în contextul actual.

Pe plan extern, conflictul din Orientul Mijlociu continuă să exerseze presiuni asupra prețurilor la produsele energetice. Există dubii semnificative legate de măsurile viitoare pentru consolidarea bugetară, aliniate cu planul structural convenit cu Comisia Europeană și procedura pentru deficit excesiv. Aceste incertitudini, alături de criza energetică și conflictul regional, amenință perspectiva economică și traiectoria inflației pe termen mediu.

Efectele pot afecta puterea de cumpărare a cetățenilor, încrederea consumatorilor, dar și profitabilitatea companiilor, influențând simultan dinamica economiilor, inflația la nivel european și mondial, precum și percepția de risc aferentă regiunii, cu repercusiuni directe asupra costurilor de finanțare.