BNR explică evoluția ROBOR și impactul asupra creditelor românilor

Cum influențează banca centrală dobânzile prin ROBOR?

ROBOR trebuie analizat în contextul economiei și al pieței financiareÎn cadrul conferinței Intermedierea financiară: realități, provocări și perspective, organizată de Asociația CFA România, Cristian Popa a explicat că evoluția indicelui ROBOR nu poate fi privită izolat, ci trebuie corelată cu situația economică generală, cu condițiile din piețele financiare și cu nivelul lichidității din sistem. Oficialul BNR a arătat că, în ultimii 30 de ani, indicele s-a menținut în apropierea ratei-cheie și a fluctuat în interiorul coridorului format de facilitatea de depozit și facilitatea de credit.

Indicele ROBOR, am studiat puţin subiectul, s-a situat în ultimii 30 de ani în jurul ratei-cheie, fluctuând în interiorul coridorului, deci între facilitatea de depozit şi cea de credit la un nivel apropiat de nivelul de echilibru.

Când ne uităm la ROBOR, trebuie să-l corelăm cu evoluţia din economie, cu evoluţia din piaţa financiară şi să ne uităm la întregul context macroeconomic şi la lichiditatea din piaţă şi să ne gândim totuşi că vorbim de o piaţă. Acesta a amintit că majorarea dobânzilor nu a fost un fenomen specific României, ci unul întâlnit în întreaga regiune și la nivel global, pe fondul accelerării inflației după pandemie.

Spre exemplu, ROBOR la 3 luni, în perioada 2021-2022, când a început să apară inflaţia, a avut o tendinţă de creştere sincronizată. Nu doar în România, şi în Cehia, şi în Ungaria, şi în Polonia. Dacă ne uităm şi la ce a făcut FED-ul şi la ce a făcut ECB, cam peste tot dobânzile de piaţă au crescut.

Nu cred că au manipulat bancherii centrali dobânzile. Au crescut dobânda, pentru că ăsta este instrumentul băncilor centrale cel mai potent.

E cumva absurd acum să venim să ne întrebăm de ce a crescut ROBOR-ul. BNR: Creșterea ROBOR a fost determinată de lupta împotriva inflațieiCristian Popa a subliniat căevoluția ROBOR a fost influențată în mare măsură de deciziile de politică monetară adoptate pentru combaterea inflației.

Potrivit acestuia, toate marile bănci centrale au recurs la majorarea dobânzilor pentru a limita presiunile inflaționiste, iar România nu a făcut excepție. Avem un mandat de stabilitate a preţurilor.

Toate băncile centrale din lume au crescut dobânda, răspunzând la presiuni inflaţioniste. Şi acum să venim să spunem: uite ce s-a întâmplat în România, a crescut ROBOR-ul, hai să căutăm vinovaţi, cred că nu este în regulă. Şi ne afectează.

Ne afectează pe noi, la Banca Centrală, pentru că se pune în discuţie, până la urmă, independenţa băncii centrale

Ne afectează pe noi, la Banca Centrală, pentru că se pune în discuţie, până la urmă, independenţa băncii centrale.

Aceasta este o superputere a băncii centrale, să stabilească dobânzile, pentru că doar aşa putem să contribuim la stabilitatea preţurilor.

Cum este calculat ROBOR și de ce transparența este esențialăMembrul CA al BNR a explicat că ROBOR reprezintă un indice calculat zilnic pe baza cotațiilor transmise de zece instituții participante și că mecanismul de stabilire este unul transparent.

Pentru a ilustra modul în care funcționează piața financiară, acesta a făcut o comparație cu tranzacțiile de pe bursă și chiar cu formarea prețurilor într-o piață obișnuită.

Mă gândeam cum să explic publicului. Cea mai simplă explicaţie cred că este în felul următor: e fix ca pe bursă. Pe bursă sunt cumpărători, sunt vânzători, e o cotaţie de bid, e o cotaţie de ask.

La fel, să venim să discutăm dacă e bună sau nu transparenţa, cred că e un regres fantastic.

Oficialul BNR a comparat situația cu piața de cartofi, argumentând că observarea prețurilor practicate de alți participanți nu înseamnă automat existența unei înțelegeri între aceștia. Dacă vinzi cartofi, normal că te uiţi la ce preţ sunt cartofii pe alte tarabe.

Asta nu înseamnă că vorbeşti cu ceilalţi, asta nu înseamnă că stabileşti preţurile împreună.