BNR, cu ochii pe scumpirile RCA și inflație

Inflația ne va afecta și mai mult, la ce să ne așteptăm?!

„În perioada următoare, ne așteptăm ca inflația să fie influențată de mai mulți factori: deprecierea leului în raport cu euro, creșterea tarifelor la telecomunicații și RCA, eliminarea plafonului de adaos comercial la alimentele de bază și, nu în ultimul rând, efectele indirecte ale șocului energetic,” au declarat specialiștii Băncii Naționale a României. Cel mai recent raport privind inflația poate fi consultat AICI.

Economia a resimțit deja, de acum aproximativ două luni, o creștere a prețurilor RCA la un nivel nemaiîntâlnit din 2023.

Practic, toate companiile de asigurări au decis să-și ajusteze tarifele, astfel că, de la începutul acestui an, vorbim deja despre o majorare de 13-14% pe piață.

Aceste informații au fost confirmate pentru economie de surse apropiate situației.

Inflația a atins aproape 10,5% în iunie, iar România rămâne țara europeană cu cele mai mari creșteri de prețuri. Energia, în special, ne-a ars la buzunare.

Conform raportului BNR, inflația a ajuns la 10,42% în luna iunie și nu se anticipează o scădere semnificativă până cel puțin în toamnă. Evoluțiile internaționale și prețurile la energie sunt principalii factori care au alimentat această tendință inflaționistă. Iată un rezumat al raportului, care poate fi consultat integral aici.

Rata anuală a inflației IPC a atins 10,42% în luna iunie 2026, cu 0,55 puncte procentuale peste nivelul din martie. Această creștere a reflectat în principal impactul conflictului din Orientul Mijlociu, care a dus la o creștere și o volatilitate a prețurilor produselor energetice. Pe lângă acestea, au contribuit și o serie de factori interni, cum ar fi ajustarea unor tarife administrate și deprecierea leului în raport cu valutele majore.

În sens contrar, au acționat restrângerea cererii de consum și evoluția generală favorabilă a prețurilor materiilor prime agroalimentare.

Componenta energetică a fost principalul motor al creșterii ratei anuale a inflației în trimestrul II. Rata anuală a inflației pe segmentul de combustibil a urcat de la 12,9% în martie la 19,2% în mai, înainte de a se tempera la 16% în iunie.

Dinamica prețurilor la electricitate și gaze s-a accelerat, în principal pe fondul efectelor de bază.

Costurile energiei, motorul inflației

În cazul energiei electrice, presiunile au crescut odată cu temperaturile ridicate din iunie, iar în sectorul gazelor naturale, prin costurile asociate crizei din Orientul Mijlociu. Chiar dacă schema de sprijin a limitat impactul direct asupra gospodăriilor, presiunile indirecte asupra costurilor întreprinderilor nu au dispărut.

Rata medie anuală a inflației a continuat să crească în al doilea trimestru din 2026.

În iunie, aceasta a atins 9,8% conform metodologiei naționale și 8,6% conform indicelui armonizat, majorându-se cu 1,3 și, respectiv, 1,0 puncte procentuale față de sfârșitul trimestrului precedent.

La rândul său, rata anuală a inflației CORE2 ajustată și-a oprit tendința de scădere în trimestrul II 2026, majorându-se la 8,3% în luna iunie, cu 0,1 puncte procentuale peste nivelul lunii martie. Cu toate acestea, în structura indicelui, evoluțiile au fost inegale.

Produsele alimentare prelucrate și-au continuat traiectoria descendentă, rata anuală coborând la 7,4% în luna iunie, de la 7,9% în luna martie.

Această evoluție a fost susținută de contextul favorabil de pe piețele agricole și de ajustarea semnificativă a costurilor unitare ale forței de muncă în industria alimentară.

Pe de altă parte, dinamica prețurilor mărfurilor nealimentare a crescut ușor, până la 7,1% în luna iunie, de la 6,9% în luna martie. Această creștere se datorează în principal presiunilor acumulate pe lanțurile de valori adăugate, din cauza costului materiilor prime importate și a intrărilor, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, dar și din cauza crizei microcipurilor.

Cea mai pronunțată accelerare a fost înregistrată pentru serviciile pieței, a căror rată anuală a crescut de la 10,5% în luna martie la 11,5% în luna iunie. Această evoluție a reflectat în principal deprecierea leului, în contextul cotei ridicate a taxelor exprimate în euro, creșterea costurilor energetice, precum și presiunile specifice în anumite segmente ale cererii de consum.

În general, serviciile au continuat să fie componenta inflației de bază cu cea mai mare persistență.

Dinamica anuală a costului unitar al forței de muncă în economie s-a majorat la 1,9% în trimestrul I 2026 (față de 0,3% în perioada precedentă), în contextul reducerii ritmului.