ANAF atacă profiturile: noul mecanism de control depășește limitele Codului fiscal

Cum îți ascunzi veniturile în fața ANAF?

Autoritatea Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a intrat într-o nouă fază a disputelor fiscale, concentrându-se pe recalcularea profiturilor. Ipoteza de bază este că mulți contribuabili au redus artificial marjele lor.

Analiza rapoartelor de inspecție din august 2026 relevă două scenarii tipice.

În primul caz, ANAF observă că, deși numărul de angajați și cheltuielile s-au menținut constante, veniturile au scăzut brusc. Semnalul indică o posibilă ascundere a încasărilor.

În cel de-al doilea exemplu, atenția se îndreaptă spre oprirea subită a fluxului de numerar la finalul exercițiului financiar.

ANAF recalculează profiturile: cum se ascund veniturile?

Autoritatea consideră această manevră forțată, având ca scop evitarea depășirii pragului de cifră de afaceri care ar fi activat Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri (IMCA).

Punctul central al argumentației administrative este compararea ratelor de rentabilitate din anii precedenți.

Fundamentul juridic invocat este articolul 40^4 din Codul fiscal, care definește „demersurile ne-oneste, lipsite de substanță economică și vizând obținerea unui avantaj fiscal”.

Cum te apără de inspecția ANAF când veniturile dispar?

Luisiana Dobrinescu, partener manager la cabinetul Dobrinescu Dobrev Haraga, explică că instituția fiscală a depășit granița limită impusă de articolul 11 din Codul fiscal, care reglementa anterior recalcularile.

Noul mod de operare este mai greu de contestat, deoarece se axează pe principiile generale de drept și pe atitudinea subiectivă a firmelor, nu doar pe calcule matematice simple.

Deși decizia de a nu mai încasa sume de teama depășirii plafonelor (micro, TVA sau IMCA) poate fi o alegere de business legitimă, în ochii ANAF aceasta pare suspectă și poate declanșa o inspecție.

Simplul fapt de a nu încasa bani nu creează automat datorii fiscale noi, dar autoritatea caută să verifice dacă nu cumva este vorba de o aparență înșelătoare, precum nefiscalizarea veniturilor sau dispersarea acestora între mai multe entități cu același profil, deținute de aceeași persoană. În astfel de contexte, apărarea trebuie să se concentreze pe caracterul natural al tranzacțiilor economice și pe obligația autorității de a demonstra concret caracterul artificial al acțiunilor reclamate.