Activele băncilor UE ating 35.000 de miliarde de euro, iar rata creditelor neperformante crește la 1,99%
Ce este rata CET1 pentru reziliența financiară?
Analiza Detaliată a Sectorului Bancar European: Evoluții și Context Comparativ
Datele consolidate, prezentate în noiembrie, oferă o imagine cuprinzătoare a stării sectorului financiar în Europa la jumătatea anului.
Aceste statistici includ informații aferente a 336 de grupuri bancare majore și 2.283 de entități de credit independente, precum și filialele și sucursalele lor situate în afara Uniunii Europene, dar care operează pe teritoriul UE.
Acest volum vast de date acoperă practic întregul bilanț al sistemului bancar european, oferind perspective diverse privind lichiditatea, structura activelor, mecanismele de finanțare, eficiența operațională, calitatea portofoliilor și adecvarea capitalului.
În ceea ce privește dimensiunea totală, activele instituțiilor bancare cu sediu în Uniunea Europeană au atins pragul de 34.990 de miliarde de euro la finalul lunii iunie 2026. Această valoare reprezintă o creștere semnificativă de 5,18% comparativ cu perioada echivalentă a anului precedent.
În mod anterior, la iunie 2025, totalul activelor era de 33.270 de miliarde de euro; prin urmare, majorarea înregistrată se estimează la aproximativ 1.720 de miliarde de euro.
Este esențial de subliniat că această extindere a totalului activelor nu corespunde neapărat unui volum echivalent de noi credite acordate atât populației, cât și entităților comerciale.
Un alt indicator important monitorizat de Banca Centrală Europeană (BCE) este rata creditelor care nu se achită conform termenelor, cunoscută sub denumirea de credite neperformante. Această rată a experimentat o urcare modestă, trecând de la 1,96% la 1,99%. Această variație reprezintă o creștere de 0,03 puncte procentuale pe parcursul unui an. Indicatorul este definit ca procentul de credite neperformante din totalul creditelor înregistrate în seria BCE, care, pentru claritate, include și soldurile de numerar depuse la băncile centrale, precum și alte depozite la vedere.
Bulgaria este comparativă?
În ceea ce privește reziliența financiară, rata capitalului de nivel 1 de bază, cunoscută sub acronimul CET1, a ajuns la 16,43%. Acest raport măsoară capitalul prudențial de cea mai înaltă calitate în raport cu valoarea totală a expunerilor ponderate pe baza riscului, servind ca instrument cheie pentru evaluarea capacității băncilor de a asigura absorbția pierderilor neașteptate.
Trebuie menționat că această metrică nu reflectă procentul de active păstrate în formă de numerar, și diferențele observate între state trebuie interpretate în contextul structurii specifice a riscurilor și al tipului de instituții analizate în fiecare jurisdicție.
La nivel european, rentabilitatea capitalurilor proprii în primul semestru a atins 5,31%. BCE calculează acest indicator prin raportarea profitului sau a pierderii acumulate în primele șase luni la capitalurile proprii ale băncilor. Este vital să subliniem că această valoare nu este anualizată, ceea ce implică că nu poate fi comparată direct cu un indicator aferent întregului an fiscal.
În cadrul comparațiilor regionale, România se poziționează la locul trei în ceea ce privește rentabilitatea capitalurilor proprii în primul semestru, depășind atât Cehia, cât și Ciprul. De asemenea, performanța României se situează peste media stabilită la nivelul Uniunii Europene, atât în ceea ce privește rentabilitatea, cât și rata CET1. Clasamentul general evidențiază Cehia și Ciprul în fruntea acestei categorii, în timp ce Slovacia, Franța și Germania se află la capătul inferior al acestui podium.
Este important de înțeles că clasificarea bazată pe capitalizare diferă de cea bazată pe rentabilitate; prima se concentrează pe capitalul prudențial ajustat la risc, iar a doua pe profitul raportat la capitalurile proprii contabile. Niciuna dintre aceste clasări nu constituie, în mod izolat, un indicator definitiv al securității financiare a tuturor băncilor din cadrul unei națiuni.
Din punct de vedere comparativ, Bulgaria, Luxemburg și Slovacia prezintă cele mai înalte indicatori în graficele oficiale, în timp ce Spania, Grecia și Italia înregistrează cele mai scăzute valori.
În legătură cu contextul național, trebuie adusă la cunoștință o limită legată de procesul de consolidare. Pentru băncile care sunt supuse reglementării la nivel național, rapoartele le includ sucursalele și filialele din alte țări în cadrul raportării instituției-mamă. În schimb, entitățile controlate din străinătate sunt tratate separat de segmentul bancar propriu-zis național. Prin urmare, poziția României în aceste serii statistice nu trebuie acceptată automat ca o replică directă a indicatorilor emisiți de Bănca Națională a României pentru toate instituțiile care își desfășoară activitatea pe piața locală.
În contextul metodologic, BCE subliniază că agregatele statistice depind de disponibilitatea datelor și pot integra informații bazate pe diverse standarde contabile, având în vedere că structurile sistemelor bancare variază semnificativ între statele membre. Deși majoritatea instituțiilor raportoare aderă la standardele internaționale de raportare financiară și la standardele tehnice ale Autorității Bancare Europene, unele bănci de dimensiuni mici și medii pot recurge la normele contabile proprii ale fiecărei țări.
În final, este crucial să rețineți că aceste statistici consolidate sunt publicate cu o frecvență de patru ori pe an. Datele trimestriale reprezintă doar o selecție din setul complet disponibil la sfârșitul anului, iar publicarea din noiembrie include de asemenea revizuiri ale observațiilor anterioare. Valorile accesibile pe portalul BCE pot suferi modificări în urma publicărilor viitoare. Cifrele prezentate se referă strict la data de 30 iunie și nu oferă o perspectivă asupra evoluțiilor care au avut loc în a doua jumătate a anului.