7 din 10 români nu investesc, deși inflația le erodează economiile

De ce stau românii în afara pieței

Inflația sapă constant în puterea de cumpărare a românilor, iar majoritatea sunt conștienți de acest lucru. Totuși, paradoxul persistă: șapte din zece persoane din țară nu alocă bani pentru investiții, chiar dacă știu că lăsarea banilor „la frigider” le poate diminua economiile. Situația a fost surprinsă de o cercetare realizată de departamentul de analiză al ING, în parteneriat cu Ipsos. Datele arată că 71% dintre intervievați nu dețin activități de investiții, în ciuda faptului că 60% recunosc că neinvestirea banilor este, ea însăși, un risc, dat fiind impactul inflației.

Există mai multe bariere care împiedică accesul la piața financiară. Principalul obstacol este lipsa fondurilor, menționată de 40% dintre participanți. Pe locul doi se află frica de risc, indicată de 35% dintre respondenți, urmată de lipsa informației corecte despre mecanismele investiționale, semnalată de 33%. Participarea românilor la piețele financiare rămâne scăzută față de media europeană.

Presiunea bugetară și pragul de intrare

Doar 29% investesc în prezent în acțiuni, obligațiuni, fonduri sau ETF-uri, în timp ce media UE este de 41%. Totuși, 30% dintre cetățeni spun că nu au avut niciodată experiența investițiilor, dar sunt dispuși să facă acest pas în viitor.

Pentru mulți, decizia de a investi așteaptă stabilizarea unei pârghii financiare personale. 51% din populația analizată afirmă că le este dificil sau abia reușesc să acopere cheltuielile curente, o rată care depășește media europeană de 44%. În contrast cu această tensiune, 46% dintre respondenți consideră că nu este nevoie de o rezervă foarte mare pentru a începe, estimând că jumătate din venitul lunar ar fi suficient. Valentin Tătaru, economist-șef al ING Bank România, notează că pentru mulți români, opțiunea investițională devine relevantă abia după acumularea unei rezerve solide și o înțelegere clară a riscurilor.

Există o deschidere, dar ea depinde mult de confortul financiar perceput.

Risc, prudență și speranța

Studiul sugerează că produsele simplificate sau cu costuri reduse ar putea stimula interesul. Aproape jumătate dintre cei chestionați ar fi motivați de astfel de oferte. În paralel, 48% ar consulta un specialist pentru a înțelege conceptele de bază, iar 47% ar solicita asistență pentru a compara produsele. Profilul de risc al investitorilor români tinde spre prudență: 61% preferă o investiție sigură, chiar dacă randamentul este inferior, în detrimentul variantelor riscante. Totuși, 51% ar fi dispuși să mențină o parte din economii în portofolii pe termen lung, acceptând fluctuațiile temporare. Percepția asupra riscului rămâne critică: 46% ar vinde activele dacă acestea ar înregistra o pierdere de 10% în câteva luni. Preocuparea pentru bătrânețe este mare; 69% consideră că sistemul public de pensii este sub presiune constantă, iar 65% subliniază importanța pregătirii financiare individuale.

Doar un treime se așteaptă ca pensia de stat să acopere integral nevoile lor. În ierarhia preferințelor, aurul este pe primul loc: 58% cred că metalul prețios va genera cele mai bune randamente într-un orizont de zece ani. Conturile de economii sunt alese de 37%, iar acțiunile sau fondurile de acțiuni de 28%. Criptomonedele sunt percepute ca varianta cu risc maxim, opinia susținută de 59%. Concluzia expertului ING este că, deși rezerva de siguranță este esențială, participarea la investiții poate începe gradual, prin alocarea unor sume adaptate posibilităților fiecăruia.