Buget Personal
Buget Personal

38% dintre români nu pot acoperi o cheltuială neprevăzută

De Cosmin Niță 11.11.2026

Cum se măsoară presiunea financiară?

România se află printre țările cu cea mai mare proporție de cetățeni care nu pot face față unei cheltuieli neprevăzute, ocupând locul al cincilea în clasamentul Uniunii Europene. Conform datelor Eurostat pentru 2025, aproape o treime din populația română se află în această situație. Doar patru state înregistreză procente mai ridicate: Grecia, cu 50,5%, Letonia, cu 43,7%, Bulgaria, cu 42,4%, și Lituania, cu 41,1%. În România, cifra exactă este de 37,8%, valoare care depășește cu 8,6 puncte procentuale media europeană, care se situează la 29,2%.

La polul opus se află Țările de Jos, unde doar 15,3% dintre locuitori nu ar fi putut acoperi o astfel de cheltuială neprevăzută.

Situația se agravează când analizăm capacitatea populației de a-și onora obligațiile financiare curente.

Ce include exact acest indicator?

Un indicator mai larg, care cuprinde restanțele la creditele ipotecare, chirii, facturile la utilități și plățile pentru bunuri achiziționate în rate, arată că 18,5% din români aveau astfel de întârzieri în 2025.

Această valoare este dublă față de media europeană, care se menține la 9,2%. România ocupă locul al doilea în acest clasament, imediat după Grecia, unde ponderea ajunge la 41,8%. Bulgaria prezintă, de asemenea, un nivel ridicat, de 18,2%.

În schimb, 19 dintre cele 27 state membre au înregistrat ponderi sub 10%, cele mai mici fiind înregistrate în Cehia (3,3%) și în Țările de Jos (3,5%).

Este important de subliniat că acest indicator extins nu se limitează la datoriile legate de locuință, ci include și facturile restante la utilități, precum și plățile întârziate pentru cumpărături în rate. Eurostat exclude din această categorie descoperirile de cont, datoriile aferente cardurilor de credit și împrumuturile informale. Această distincție este crucială pentru înțelegerea adevăratei presiuni financiare asupra gospodărilor.

De ce sunt atât de mici restanțele la credite ipotecare?

Privit separat, indicatorul restanțelor la plata creditelor ipotecare sau a chiriei plasează România printre statele cu cele mai mici procente din UE.

În 2025, numai 0,5% din populația română a raportat astfel de întârzieri, o valoare inferioară celei înregistrate în Polonia (0,6%) sau în Croația (0,3%). La nivel european, Grecia a avut cea mai ridicată pondere, de 10,6%.

Totuși, Eurostat atrage atenția că aceste valori reduse pot reflecta și numărul relativ mic al persoanelor care dețin un credit ipotecar sau locuiesc cu chirie, nu neapărat o capacitate superioară de plată.

Cât de mare e diferența între cele două măsurători?

În România, proprietarii de locuințe care aveau un credit ipotecar reprezentau doar 1,1% din populația totală în 2025. Ca comparație, proporția ajungea la 57,9% în Țările de Jos, 48,8% în Suedia și 45,5% în Danemarca.

Diferența dintre cele două măsurători este vizibilă și în alte state membre. În Bulgaria, de exemplu, restanțele la credite ipotecare sau chirii reprezentau 0,8% din populație, în timp ce indicatorul extins ajungea la 18,2%. În Croația, cele două valori erau de 0,3%, respectiv 8%, iar în Ungaria, de 0,7%, respectiv 8,6%. În România, distanța este și mai mare: de la 0,5% în cazul restanțelor la credite ipotecare sau chirii, la 18,5% atunci când sunt incluse și facturile la utilități și cumpărăturile în rate.

Aceste date sugerează că întârzierile la plata obligațiilor curente au o pondere mult mai importantă decât restanțele legate exclusiv de locuințe.

La nivel european, evoluția indicatorului a arătat o tendință generală de îmbunătățire pe termen lung.

Cum a evoluat indicatorul la nivel european?

Media europeană a coborât cu peste 10 puncte procentuale față de vârful din 2012. În 2025, ponderea persoanelor care nu pot acoperi o cheltuială neprevăzută a ajuns la 29,2%, în scădere față de 30% în anul precedent. Comparativ cu 2015, indicatorul a scăzut cu 8,2 puncte procentuale.

După ce a atins un maxim de 40% în 2012, în urma crizei financiare și economice globale, ponderea a coborât treptat până la 30,8% în 2019.

În 2020, odată cu debutul pandemiei de COVID-19, indicatorul a urcat la 32,5%, după care a revenit pe un trend fluctuant. În 2025, a ajuns la cel mai scăzut nivel din intervalul prezentat de Eurostat, de 29,2%. Această traiectorie reflectă o recuperare parțială a rezilienței financiare a gospodărilor europene, deși efectele crizelor recente rămân vizibile în anumite state, precum România.

Citește versiunea completă